Constantin Chiriac este actor, preşedinte al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu şi director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. Acum 24 de ani a pornit un Festival fondat pe credibilitate şi prietenie. Fără complexe de cultură mică, el a cucerit Sibiul şi lumea întreagă prin „miracol şi emoţie”. Ne-a bucurat şi ne-a onorat să îl avem pe Constantin Chiriac ca speaker la a IV-a ediţie a Zilei Publicităţii.
Ce calitati ar trebui sa aiba un role model?
Un role model trebuie să fie o persoană autentică și sinceră în primul rând cu sine, care nu are rezerve în a-și susține ideile și credințele, dar care poate, și chiar trebuie!, să admită și că nu este infailibilă în orice împrejurare.
Un role model nu se oprește niciodată din a invăța și a se perfecționa, iese din zona de confort și, prin exemplul personal, îi provoacă și pe ceilalți să facă același lucru.
Un role model nu se limitează la a fi un exemplu doar în activitatea profesională. Este, dincolo de persoană, o personalitate și, dincolo de personalitate, un OM.
Cum se vede performanţa românească la nivel internaţional şi ce impact crezi că are asupra societăţii noastre?
Călătoresc în afara țării câteva luni în fiecare an și în întâlnirile programate întâlnesc sute de oameni importanți din toate colțurile lumii – ambasadori, directori, oameni de stat, șefi de mari companii, oameni de cultură, și nu numai, în dreptul cărora contemporaneitatea face reverențe. Noi – ca reprezentanți ai FITS și TNRS – ducem peste tot un mesaj al excelenței românești în domeniul artelor spectacolului, iar acest mesaj este primit nu cu surprindere, ci cu bucurie și aplauze peste tot pe unde mergem. De altfel, premiile internaționale și invitațiile de participare la evenimente de înaltă ținută artistică la nivel mondial, dar și prezența, la Sibiu, a unor legende de statura lui Tim Robbins sau Mikhail Baryshnikov stau mărturile că România face performanță și convinge. Cel puțin în domeniul acesta, al artelor spectacolului.
Impactul e important, și nu doar la nivel de mândrie patriotică, ci și la nivel de deschidere, motivare și implicare, atât a fiecăruia dintre noi, cât și la nivelul autorităților. România este membră în toate structurile importante, iar acest lucru ne obligă, pe toți, la responsabilitate și (auto)responsabilizare.
„România – hub creativ global” – cum crezi că poate deveni realitate? Prin ce se distinge creativitatea românească?
Nu mă pot pronunța, desigur, decât în ceea ce privește domeniul artelor spectacolului, deși urmăresc cu plăcere și performanțele românilor în alte țări, inclusiv premiile pe care creativii români din domeniul marcomm le primesc la marile festivaluri și competiții de profil.
Noi suntem un hub cultural. Sibiul, prin tot ceea ce a făcut festivalul, prin Capitala Culturală Europeană, prin Fabrica de Cultură, e un hub creativ global. În același timp, ceea ce propun eu, teatrul nou, cu centrul de congrese, este cel mai bun exemplu de hub – Centrul de Spectacole și Congrese, Educație și Cercetare unde va fi Insitutul de cercetare în artele spectacolului și Institutul Capitalelor Culturale Europene, pe care îl aduc de la Liverpool.
TNRS s-a dezvoltat dintr-un teatru care avea cinci spectacole în repertoriu și 40 de reprezentații pe an, într-un teatru cu 121 de spectacole în repertoriu și aproximativ 400 de reprezentații pe an. În același timp, trebuie să luăm în calcul și Fabrica de Cultură, unul dintre cele mai importante spații de artele spectacolului, care are patru spații de joc cu conținut.
Noi, în teatru, a trebuit să avem mereu un surplus de creativitate, pentru că bugetele n-au fost adesea la înalțimea capacității creatorilor și, tocmai de asta, deși am realizat spectacole de întindere impresionantă chiar și pentru scena mondială (aș aminti doar Faust, dar sunt multe, și nu doar la Sibiu), am fost nevoiți sa suplinim lipsa insuficiența fondurilor și să devenim cu atat mai inventivi și în ceea ce privește soluțiile tehnice și artistice!
Încercăm să suplinim lipsa de viziune la nivel național legată de faptul că învățământul vocațional intră în sistemul bologna. Nu ai cum să faci un actor în trei ani și atunci, perioada de master am dezvoltat-o pe programul „Manifest pentru Dialog” și pe ceea ce înseamnă legătura dintre Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, TNRS și FITS, pe perioada de master, de a aduce regizori tineri care să lucreze cu studenții de la master și cu actorii noștri tineri, pe spectacole care să le dezvolte abilitățile, dar care să însemne și producții de impact, pornind de la „Antisocial”, la „#minor”, la ce facem acum cu Alexandra Badea, iar faptul că putem să ne ducem în acest turneu, cu sprijinul unui sponsor important, este un câștig extraordinar.
