Ghid de Concurență IAA

„People of the same trade seldom meet together, even for merriment and diversion, but the conversation ends in a conspiracy against the public, or in some contrivance to raise prices.”Adam Smith – The Wealth of NationsÎntr-o epocă a digitalizării și a creșterii competiției între actorii prezenți pe piață, respectarea legii concurenţei reprezintă un standard obligatoriu, implementat de cele mai mari companii internaționale. Întrucât concurența este o condiție esențială a economiei funcționale de piață, întreprinderile sunt obligate să adopte o politică strictă de respectare a normelor de concurență, prin stabilirea de reguli menite să asigure un mediu concurenţial normal pe pieţele pe care operează.Acest Ghid conține un set de îndrumări în vederea respectării principiilor și regulilor de bază ale legislației în materie de concurență aplicabile asociațiilor de întreprinderi atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene. În cuprinsul acestui Ghid sunt sintetizate principalele prevederi legale aplicabile în domeniul dreptului concurenței, este prezentat modul în care aceste reguli pot influența luarea deciziilor comerciale și riscurile presupuse de nerespectarea acestor reguli.Scopul acestui Ghid este de a permite membrilor noștri să cunoască importanța majoră pe care o are respectarea legii concurenței în cadrul activității asociației şi de a fi informați cu privire la regulile de bună practică pentru a evita intrarea, chiar involuntară, în orice tip de înțelegeri sau practici restrictive ale concurenței în activitățile întreprinse, precum și în interacțiunea cu concurenții în cadrul asociației.Prin elaborarea și actualizarea acestui Ghid, IAA joacă un rol major în promovarea respectării legii concurenței în rândul membrilor săi, implementând programul de conformare cu legislația în domeniu, ca parte esențială a politicii proconcurențiale a IAA.De asemenea, IAA poate folosi acest Ghid ca fundament al stabilirii unor responsabilități specifice, atât pentru propriii angajaţi cât şi pentru membrii săi, care pot deveni astfel conștienți de riscurile de încălcare a legii concurenţei care pot apărea în cadrul mediului de afaceri în care îşi desfăşoară activitatea.Deoarece IAA, ca orice asociație profesională, este compusă prin definiţie din membri care sunt concurenţi pe diverse pieţe, atât autoritatea națională de concurență, respectiv Consiliul Concurenței, cât și Comisia Europeană sunt în mod particular atente în privinţa cartelurilor și a înţelegerilor anticoncurenţiale ce pot apărea în cadrul asociațiilor profesionale.Faptul că asociațiile reunesc companii independente și uneori concurente și faptul că funcționarea asociațiilor presupune contacte între acești membri expune companiile la anumite riscuri privind respectarea normelor dreptului concurenței, în special a celor care interzic acordurile între concurenți. Prin natura sa, asociația profesională creează premisele pentru contactul între companiile concurente, iar în anumite cazuri activitățile asociațiilor profesionale pot reduce autonomia actorilor în procesul decizional și, prin urmare, incertitudinea care ar trebui să guverneze funcționarea unei piețe competitive.Din acest motiv este imperios necesar ca în cadrul IAA să conștientizăm și să prevenim orice acțiuni care pot fi calificate ca încălcări ale legii concurenței.Incălcarea legii concurenţei poate conduce la sancțiuni, care pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri a întreprinderilor, la proceduri perturbatoare tipice unei investigații, la prejudicii de imagine, precum și la cheltuieli de reprezentare și de judecată ridicate şi, în anumite situații, chiar la răspunderea penală.În plus, toţi cei afectaţi de un comportament anticoncurențial al unei întreprinderi sau al unei asociații de întreprinderi au la dispoziție cadrul legal în baza căruia să ceară recuperarea prejudiciilor suferite. Ordonanța nr. 170/2020 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă prevede „dreptul oricărei persoane care a suferit un prejudiciu cauzat de o încălcare a legislației în materie de concurenţă de către o întreprindere sau o asociație de întreprinderi de a solicita instanțelor de judecată competente despăgubirea integrală a prejudiciului suferit”. Prin urmare, oricine a suferit un prejudiciu în urma săvârșirii unei încălcări a articolelor 5 sau 6 din Legea concurenței și a articolelor 101 sau 102 din TFUE are dreptul să fie despăgubit pentru acest prejudiciu.Respectând regulile în materie de concurență, IAA se asigură că orice risc de încălcare este prevenit sau descoperit din timp, astfel încât să se poată fi evitat. Mai mult, îmbunătățirea gradului de conștientizare și cunoaștere a principiilor legii concurenței vor ajuta efectiv asociația la prevenirea sau stoparea timpurie a oricăror probleme care ar putea apărea în cadrul IAA. Această abordare va diminua substanțial riscurile care ar fi derivat altminteri din orice abatere involuntară.Este responsabilitatea IAA şi, individual, a fiecărui membru al său, să asigure conformarea cu acest Ghid.

De ce este legea concurenței atât de importantă?

Legea concurenței are ca scop asigurarea unui mediu concurențial normal, obligând întreprinderile să funcționeze eficient, stimulând inovația, extinzând posibilitățile de alegere pentru consumator și, în general, încurajând sau chiar determinând scăderea prețurilor, în beneficiul consumatorului.

Normele de concurență se referă în principal la:

• cadrul de acțiune al întreprinderilor și al asociațiilor de întreprinderi, în care sunt interzise înțelegerile anticoncurențiale și abuzul de poziție dominantă; practicile anticoncurențiale sunt definite în Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, („Legea concurenței”), la Articolele 5 și 6, respectiv în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), la Articolele 101 şi 102:
• cadrul de acțiune sau inacțiune al autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile;
• condițiile privind controlul concentrărilor economice.

1. Practicile anticoncurențiale care pot apărea în cadrul unei asociații de întreprinderi

Îndrumările cuprinse în prezentul Ghid vizează comportamentul întreprinderilor în cadrul asociațiilor de întreprinderi și este structurat pe două paliere esențiale menite să abordeze principalele riscuri de încălcare a normelor de concurență ce pot apărea în cadrul IAA.Ghidul nu vizează şi comportamentul individual al întreprinderilor, membre ale unei asociații, fără participarea/implicarea asociației. În raport de aceste practici, fiecare dintre întreprinderile membre are sarcina de a asigura conștientizarea la nivel organizațional și de a implementa măsurile necesare în vederea prevenirii oricăror comportamente anticoncurențiale.Există două modalități în care activitățile desfășurate în cadrul unei asociații pot face subiectul unor acuzații de încălcare a legii concurenței:

1. a) asociația însăși – deciziile implicite sau explicite care au ca obiect sau ca efect restrângerea concurenței pe piață vor atrage sancționarea asociației, respectiv a membrilor acesteia;
2. b) asociația ca loc de întâlnire – activitățile asociațiilor ca, de exemplu, ședințele de lucru sau adunările generale pot constitui un forum pentru comportamente concertate între membri. Astfel de comportamente nu sunt neapărat legate de subiecte care se află în mod formal pe ordinea de zi a întâlnirii. Deoarece membrii asociației sunt concurenți, de cele mai multe ori informațiile vehiculate în cadrul întâlnirilor asociației pot fi considerate o indicație sau o dovadă a intenției de a restrânge concurența.

Legea concurenței interzice orice înţelegeri între concurenţi sau decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi orice practici concertate al căror obiect sau efect este restricţionarea concurenţei.

B.1 Deciziile unei asociații de întreprinderi

Orice acțiune sau decizie a unei asociații de întreprinderi care reflectă intenția de a coordona comportamentul membrilor săi sau al participanților şi care restricționează, împiedică sau denaturează concurența, este interzisă.

Sunt stricte interzise deciziile asociațiilor care au ca obiect:

• Stabilirea în comun a prețurilor de vânzare, sau a unor componente ale acestora;
• Împărțirea piețelor sau a clienților;
• Limitarea producției și/sau a comercializării;
• Trucarea licitațiilor;
• Boicotul;
• Crearea de bariere la intrarea pe piață.

Fixarea de către o asociație de întreprinderi, direct sau indirect, a preţului produselor ori serviciilor comercializate de către membrii săi este de natură să restricţioneze semnificativ concurenţa pe piaţa pe care aceşti membri activează. Aceeaşi este situaţia şi atunci când membri fixează preţurile în cadrul creat de reuniunile asociației, în acest caz asociaţia având, mai degrabă, rolul de facilitator, decât de iniţiator al cartelului.

În anul 2010, prin Decizia Consiliului Concurenţei nr. 47, s-a constatat încălcarea reglementărilor din domeniul concurenţei de către CECCAR prin fixarea tarifelor practicate de membrii săi ca urmare a adoptării unui document intern, fără ca statul să-i mai fi delegat o putere în acest sens (aşa cum a fost până în anul 2000), respectiv a Regulamentului privind stabilirea criteriilor şi modalităţilor pentru determinarea onorariilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor cuvenite experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, precum şi societăţilor de profil, membri ai CECCAR. Mai exact CECCAR, a adoptat o decizie prin care se stabileau tarifele pentru întreaga gamă de servicii furnizate de profesioniştii contabili.

De asemenea, deciziile unei asociații cu privire la o eventuală împărțire a pieței între membri sau limitare a comercializării, precum și orice limitare a libertății membrilor de a-și determina în mod independent politica comercială conduc la denaturarea concurenței pe piață și pot atrage aplicarea de sancțiuni atât asociației, cât și membrilor.

Sintagma “decizie a asociaţiei de întreprinderi” are o interpretare largă în reglementările din domeniul concurenţei. Categoria deciziilor asociaţiilor de întreprinderi poate include, pe lângă deciziile formale luate de asociaţie în conformitate cu prevederile statutare, şi recomandările/orientările pe care le emite. Astfel de recomandări/orientări pot viza, de exemplu, stabilirea unor preţuri minime sau fixe, limitarea producţiei, sau cerinţe de a colabora numai cu anumiţi furnizori sau distribuitori.

În acest caz, o recomandare a unei asociații, chiar dacă nu este obligatorie pentru membrii săi, poate intra sub incidența reglementărilor din domeniul concurenței, atunci când influențează comportamentul comercial al membrilor cu privire la factorii care afectează concurența, cum ar fi: prețurile, reducerile, marjele de profit etc. Din acest motiv, deciziile asociaţiilor de întreprinderi care pot limita libertatea întreprinderilor de a–şi determina în mod independent strategiile comerciale sunt considerate ca fiind printre cele mai grave încălcări ale reglementărilor din domeniul concurenţei.

B2. Înțelegerile anticoncurențiale și schimbul de informații

Art. 5 din Legea concurenței, corespunzător articolului 101 din TFUE, interzice înțelegerile dintre concurenți sau deciziile asociațiilor de întreprinderi şi practicile concertate al căror obiect sau efect este restricționarea concurenței, în special cele care:

1. stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare ori de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;
2. limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;
3. împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
4. aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurenţial;
5. condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

O practică concertată este mai puţin evidentă decât o înțelegere anticoncurențială. Aceasta implică o coordonare între întreprinderi, în absența unui acord propriu-zis. Practica concertată poate lua forma unui contact direct sau indirect între companii, al cărui obiect sau efect este să influențeze comportamentul pe piaţă al concurenților, sau informarea reciprocă între concurenți, în mod tacit, asupra comportamentului pe care îl vor adopta în viitor.

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiției a Uniunii Europene („CJUE”), noțiunea de practică concertată se referă la o formă de coordonare între întreprinderi prin care, fără a se fi ajuns la stadiul încheierii unui acord propriu zis, o cooperare practică între acestea înlocuiește în mod intenționat riscurile aferente concurenței.

Luând în considerare și principiul adaptării inteligente a întreprinderilor la comportamentul existent sau anticipat al concurenților lor, în cazul Woodpulp II, CJUE a concluzionat că un comportament paralel nu poate fi considerat în sine o dovadă a concertării decât în cazul în care acesta constituie singura explicație plauzibilă a unui astfel de comportament.

Atenție! Unul dintre principiile fundamentale ale reglementărilor din domeniul concurenței este acela că întreprinderile trebuie să se comporte în mod independent pe piață. Orice decizie privind prețurile, capacitatea de producție, volumele, vânzările, clienţii, marjele de profit, planurile de investiții etc., trebuie luate independent și nu în cooperare cu alte întreprinderi.Astfel, în cadrul adunărilor IAA sunt interzise orice discuții formale sau informale cu privire la oricare dintre elementele comerciale menționate mai sus!

Niciun membru IAA nu trebuie să discute sau să fie implicat în următoarele tipuri de înțelegeri anticoncurenţiale, iar IAA nu recomandă și nici nu facilitează astfel de activităţi în cadrul organizației, cum ar fi:

• Fixarea preţurilor, inclusiv coordonarea plajelor de preţuri, a discount-urilor sau a oricăror alte elemente legate de stabilirea preţului;
• Împărţirea pieţei, prin alocarea clienţilor sau a teritoriilor între concurenţi;
• Înţelegeri asupra nivelului de investiţii sau de producţie;
• Schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial;
• Cumpărarea în comun, vânzarea în comun, sau orice altă negociere în comun (înaintea unei clarificări juridice prealabile); sau
• Boicotul colectiv sau alte acţiuni în comun care exclud concurenţii existenți, potențiali, furnizorii sau clienții.

Nu este necesar ca o înţelegere să fie încheiată în formă scrisă sau să fie obligatorie pentru părți pentru a fi interzisă de legea concurenţei. Un schimb de informaţii verbal sau o înțelegere informală poate fi considerat ca încălcând legea chiar dacă în cauză este doar un „gentleman’s agreement”.

Schimbul de informații reprezintă o caracteristică comună a multor piețe concurențiale și poate genera diferite tipuri de creștere a eficienței. Acesta poate soluționa probleme de asimetrii ale informațiilor, iar societățile își pot adesea îmbunătăți eficiența internă prin realizarea unei analize comparative cu cele mai bune practici ale celorlalte societăți. În plus, schimburile de informații pot procura un avantaj direct pentru consumatori prin reducerea costurilor de cercetare a pieței și prin îmbunătățirea alegerii consumatorilor.

De altfel, una dintre cele mai importante sarcini ale unei asociații este de a furniza informații membrilor săi cu privire la dezvoltarea domeniului în care activează şi, în particular, de a oferi informații statistice privind factori economici relevanţi pentru activitatea lor.

Cu toate acestea, schimbul de informații pe piață poate conduce și la restrângeri ale concurenței, în special în situații în care permite întreprinderilor să fie la curent cu strategiile de piață ale concurenților lor. Impactul schimbului de informații asupra concurenței nu depinde doar de caracteristicile inițiale ale pieței în care acesta are loc (cum ar fi concentrarea, transparența, stabilitatea, simetria, complexitatea etc.), ci și de tipul de informații schimbate, care poate modifica mediul concurențial în unul capabil să conducă la coordonare.

Mai mult, comunicarea informațiilor între concurenți poate constitui un acord, o practică concertată, sau o decizie a unei asociații de întreprinderi, care au ca obiect fixarea, în special, a prețurilor sau a cantităților. În mod normal, aceste tipuri de schimburi de informații vor fi considerate ca fiind înțelegeri de tip cartel și vor fi amendate. Schimbul de informații poate facilita, de asemenea, punerea în aplicare a unei înțelegeri de tip cartel, permițând societăților să verifice dacă participanții respectă modalitățile convenite.

Membrii trebuie să evite schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial. Aceștia trebuie să fie extrem de precauți în discuțiile lor cu alţi membri care sunt sau pot deveni concurenții lor. Acest lucru se aplică atât în cadrul întâlnirilor formale cât şi a celor informale (incluzându-le şi pe cele sociale).

Printre subiectele adecvate întâlnirilor din cadrul asociațiilor se numără:

• Analiza trendurilor de evoluție a sectorului;
• Dezbaterile privind aspectele legislative care vizează activitatea în sectorul respectiv;
• Dialogul cu autorităţile publice, în vederea promovării intereselor generale, legitime ale membrilor asociației;
• Diseminarea de date agregate cu privire la sectorul respectiv;
• Diseminarea de date istorice cu privire la sectorul respectiv.

Printre exemplele tipice de informații sensibile din punct de vedere comercial se numără:

• Prețurile practicate de companiile individuale sau prețurile din industrie, incluzând orice element care ține de preț, cum ar fi discount-uri, adaosuri, rabaturi, etc.;
• Costurile şi marjele de profit ale companiilor individuale;
• Condiții comerciale;
• Planurile de viitor ale companiei cum ar fi strategiile de marketing sau de investiții;
• Aspecte legate de furnizori individuali, distribuitori sau clienți (în special boicotul sau blacklisting);
• Cota de piață individualizată sau volumul vânzărilor;
• Capacități de producție, programe de cercetare-dezvoltare, etc.

În Orientările privind aplicabilitatea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în acordurile de cooperare orizontală, Comisia Europeană a stabilit următoarele principii directoare cu privire la schimbul de informații strategice:

• Informațiile strategice se pot referi la preţuri (de exemplu, preţuri actuale, discounturi, creşteri, reduceri sau rabaturi), la listele de clienţi, la costurile de producţie, la cantităţi, la cifre de afaceri, la vânzări, la capacităţi, la calităţi, la planuri de marketing, la riscuri, la investiţii, la tehnologii, la programe de cercetare şi dezvoltare şi la rezultatele acestora. În general, informaţiile referitoare la preţuri şi cantităţi sunt cele mai importante din punct de vedere strategic, urmate de cele privind costurile şi cererea (clienţii). Cu toate acestea, în cazul în care societăţile concurează în domeniul cercetării şi dezvoltării, informaţiile privind tehnologia pot fi cele mai importante din punct de vedere strategic pentru concurenţă. Utilitatea strategică a datelor depinde şi de gradul de cumulare al acestora şi de vechime, precum şi de contextul pieţei şi de frecvenţa schimbului;
• Caracterul cu adevărat anterior al datelor depinde de caracteristicile specifice ale pieţei relevante şi în special de frecvenţa renegocierilor de preţuri din sectorul respectiv. De exemplu, datele pot fi considerate ca fiind anterioare dacă sunt de câteva ori mai vechi decât durata medie a contractelor din sectorul respectiv în cazul în care acestea din urmă dau o indicaţie privind renegocierile de preţuri. Mai mult, pragul începând de la care datele încep să fie considerate anterioare depinde şi de natura datelor, de gradul de cumulare, de frecvenţa schimbului de date şi de caracteristicile pieţei relevante (de exemplu stabilitatea şi transparenţa acesteia);
• În general, schimburile de informații cu adevărat publice nu sunt susceptibile de a constitui o încălcare a articolului 101. Informațiile cu real caracter public sunt informațiile care sunt în general la fel de accesibile (în ceea ce privește costurile de acces) pentru toți concurenții și clienții. Pentru ca informațiile să fie cu adevărat publice, obținerea lor nu ar trebui să fie mai costisitoare pentru clienții și societățile neparticipante la sistemul de schimb de informații decât pentru societățile participante. Din acest motiv, în mod normal, concurenții nu ar alege să facă schimb de date pe care le pot colecta la fel de ușor din piață și, prin urmare, în practică, schimburile de date cu adevărat publice sunt improbabile;
• Schimburile de date cu adevărat cumulate/agregate, și anume de date în cadrul cărora este suficient de dificil de distins informațiile referitoare la o societate anume, sunt mult mai puțin susceptibile să producă efecte restrictive asupra concurenței comparativ cu schimburile de date la nivelul societății. Colectarea și publicarea de date cumulate privind piața (cum ar fi date privind vânzările, date privind capacitățile sau date privind costurile factorilor de producție și ale componentelor) de către o organizație profesională sau de către o societate specializată în studiul pieței pot fi atât în beneficiul furnizorilor, cât și în al clienților, permițându-le acestora crearea unei imagini mai clare a situației economice dintr-un anumit sector. O astfel de colectare și publicare poate oferi participanților pe piață posibilitatea de a face alegeri în mai bună cunoștință de cauză, în scopul unei mai bune adaptări a propriilor strategii la condițiile pieței. Cu toate acestea, nu se poate exclude posibilitatea că însuși schimbul de date cumulate poate facilita o coluziune pe piețele cu caracteristici specifice. Și anume, membrii unui oligopol foarte restrâns și stabil care fac schimb de date cumulate, în cazul în care detectează un preț al pieței sub un anumit nivel, ar putea prezuma din oficiu că o întreprindere s-a îndepărtat de la coluziune și ar putea declanșa represalii la nivelul întregii piețe. Cu alte cuvinte, pentru a menține coluziunea stabilă, este posibil ca societățile să nu trebuiască să știe întotdeauna cine a realizat abaterea, putând fi suficient să afle că „cineva” a realizat o abatere.
• Pe de altă parte, schimbul de date individualizate facilitează o înțelegere comună pe piață și permite elaborarea unor strategii de retorsiune, prin aceea că permite societăților care își coordonează activitățile să izoleze sau sancționeze o societate care se abate de la reguli sau un nou intrat pe piață.

Pentru a reduce riscul de a schimba informaţii strategice, trebuie să aveți în vedere că este necesar să:

• Folosiţi în măsura cea mai mare cu putinţă, informaţii făcute publice şi agregate (cumulative) care să nu ţină de cele specifice vreunei companii;
• Vă concentrați doar asupra informaţiilor cu caracter istoric;
• Diseminaţi informaţii doar în formă agregată;
• Vă asigurați pe cât posibil că activităţile de colectare a datelor individuale ale membrilor și pregătirea rapoartelor de analiză a pieței sau de benchmarking sunt efectuate de o terță parte, independentă de asociaţie, care a semnat / şi-a asumat un angajament de confidențialitate;
• Asiguraţi consilierea de specialitate la fiecare şedinţă în care sunt aduse în discuţie probleme care pot intra sub incidența legii concurenţei. Nu evitaţi să apelaţi la consultanţă juridică atunci când aveţi nelămuriri.

Nu uitaţi: simpla dumneavoastră prezenţă, pasivă, în cadrul unei discuţii în care se ating subiecte în neconcordanţă cu legea concurenței, este suficientă pentru a vă putea implica atât pe dumneavoastră cât şi compania dumneavoastră într-o investigaţie.

1. Reguli generale privind activitatea în cadrul IAA

• Nu discutaţi și nu faceţi schimb de informaţii sensibile din punctul de vedere al concurenţei, cum ar fi:
• Informaţii legate de preţuri (fie acestea trecute, prezente sau viitoare), incluzând preţurile individuale ale companiilor, schimbările de preţuri, diferenţierile de preţuri, discounturi, marje, condiţii de creditare sau orice alte condiții comerciale;
• Detalii de structură a preţurilor, costurile companiilor individuale, niveluri de producţie, capacităţi, inovare şi vânzări;
• Strategii comerciale şi planuri de viitor ale companiilor individuale;
• Schimbări în producţie, capacităţi sau inovare;
• Strategii de investiții, programe de cercetare-dezvoltare;
• Participarea la licitaţiile pentru contractarea unor anumite produse şi procedurile de răspuns la invitaţia de participare la licitaţie;
• Orice altă informaţie confidenţială sau sensibilă din punct de vedere comercial (chiar dacă nu este specificată în categoriile de mai sus) care ar putea afecta comportamentul concurenţial şi rivalitatea pe piață.
• Informațiile despre experiențele curente ale unui concurent pot, în anumite circumstanțe, să fie calificate ca mijloace de „semnalare” ale unor decizii viitoare legate de prețuri sau de afaceri;
• Interpretarea sau analizarea în comun a informațiilor din trecut (producție, vânzări etc.) crește riscul unor acțiuni concertate în privința comportamentului viitor pe piaţă. Previziunile făcute în comun referitoare la tendințele pieței şi implicaţiile lor în procesul individual şi independent de luare a deciziilor constituie, ca regulă generală, o abatere de la legea concurenței şi acest fapt trebuie făcut clar ori de câte ori o astfel de previziune sau analiză este propusă spre prezentare;
• Refuzaţi implicarea în orice acţiune colectivă cu titlu de boicot, refuz de a vinde sau embargo care ar putea afecta concurenţa, la nivel de concurenţi, clienţi sau furnizori;
• Nu folosiţi sancţiunile cu scopul de a forţa membrii să se supună diverselor recomandări ale asociației care ar putea avea un efect anticoncurențial;
• Trebuie să evitaţi întâlnirile informale, secrete, bilaterale sau în formulă restrânsă ori neprogramate. Acestea pun în pericol legitimitatea activităţilor asociaţiei din punct de vedere al legislației concurenței;
• Membrii trebuie să refuze participarea în vreun fel la întâlnirile care nu au o ordine de zi scrisă, bine stabilită sau nu au indicate scopurile pentru care se face convocarea;
• O persoană specializată în domeniul concurenţei trebuie să participe la toate întâlnirile asociaţiei în cadrul cărora există posibilitatea de a se discuta subiecte sensibile din punct de vedere concurenţial;
• Nu utilizaţi un limbaj care să ridice suspiciuni, precum „Vă rugăm să distrugeţi acest document după citire!”;
• Menţineţi-vă atenţia îndreptată asupra problemelor tehnice sau legislative şi evitaţi discuţiile cu oricare dintre concurenţi referitoare la planurile şi strategiile de afaceri.

Ca regulă generală, orice informaţie sau subiect care nu se poate discuta între concurenţi, nu se poate discuta nici în cadrul IAA.

În întâlnirile din cadrul IAA, este obligatoriu să se asigure că:

• există o agendă cu ordinea de zi stabilită anterior desfăşurării întâlnirii, care trebuie să fie respectată întocmai, și care este transmisă către membri anterior întâlnirii şi
• se întocmeşte o minută a întâlnirii cât mai detaliată, cu subiectele discutate în timpul întâlnirii, care să parvină în copie tuturor participanţilor pentru observații și modificări.

În întâlnirile din cadrul asociației, nu uitați să vă asigurați că există o agendă cu ordinea de zi stabilită anterior desfășurării întâlnirilor, care trebuie formulată clar, lipsită de ambiguitate, trimisă anterior întâlnirii fiecărui participant și care trebuie să fie respectată întocmai și că se întocmește o minută a întâlnirii cât mai detaliată, cu subiectele discutate în timpul întâlnirii. Este important ca toate aspectele discutate în cadrul întâlnirii să fie reproduse corect. Minuta întâlnirii trebuie distribuită tuturor participanților în cel mai scurt timp posibil după încheierea întâlnirii. În cazul în care se constată că, în cuprinsul minutelor, există diferențe în raport cu cele discutate în cadrul întâlnirii, minuta va fi semnată cu observațiile aferente.

Dacă în cadrul întâlnirilor organizate de IAA este adus totuşi în discuţie de către un membru un subiect de o legalitate îndoielnică, reprezentantul IAA trebuie să sesizeze acest aspect și să întrerupă întâlnirea, aducând în atenția membrilor participanți la discuție normele în materie de concurență și regulile stabilite de prezentul Ghid în cadrul asociației.

La întâlnirile organizate de IAA, în conformitate cu prevederile Statutului, se vor avea întotdeauna în vedere următoarele:

• Discuțiile din cadrul asociației se limitează la subiectele ce urmează să fie abordate imediat, conform ordinii de zi;
• Sunt evitate subiectele vagi sau pe cele de tip „diverse”;
• Se întocmește și se transmite către membri o minută a ședinței care reflectă exact cele discutate/întâmplate în timpul întâlnirii, membrii având posibilitatea de a formula obiecțiuni dacă ea nu precizează cu acurateţe discuţiile și acţiunile ce au avut loc;
• Sunt evitate discuțiile „restrânse”, informale, secrete sau inadecvate care pot fi ocazionate de întâlnirile obişnuite (programate). Aceste tipuri de întâlniri pun serios în pericol legitimitatea activităţilor IAA şi sporesc riscul de a se deschide o investigaţie. Cel puţin un membru al staff-ului IAA trebuie să fie prezent la toate discuțiile;
• Niciun director sau membru al asociaţiei nu va face vreo declaraţie scrisă sau verbală care stabileşte sau pare a stabili o politică sau poziţie oficială a asociaţiei fără a avea mandatul de a face asta;
• În cazul în care participaţi la o întâlnire IAA şi sesizaţi atingerea de către vreunul dintre membrii a unor subiecte în afara legii, trebuie să:
• Vă faceți înțeleși asupra faptului că nu puteţi purta asemenea discuţii şi să cereţi încetarea imediată a discuţiei;
• Dacă acest lucru este ignorat, trebuie să suspendați şedinţa, explicând motivul pentru care procedaţi în acest fel şi cerând în mod expres ca acest lucru să fie consemnat în minută.

 

Atenție la activitatea de petiționare în comun!

Atunci când activitatea de petiționare este exercitată în mod coordonat de către două sau mai multe întreprinderi, prin intermediul unei asociații sau în afara acesteia, inclusiv activitatea întreprinderilor în cauză va fi analizată cu mai multă rigoare.

Afectarea concurenței în cadrul unor astfel de activități poate fie evaluată atât prin prisma obiectivului urmărit de întreprinderile implicate în activitatea de petiționare, cum ar fi susținerea introducerii unor bariere administrative nejustificate la intrarea pe o anumită piață sau a introducerii de prețuri reglementate, cât și prin existența unor alte consecințe ale acțiunii în comun, mai ales în ceea ce privește schimbul de informații strategice.

În ceea ce privește obiectivele urmărite în activitatea de petiționare, este de principiu că acestea trebuie să nu contravină unor obiective de interes general dintre care cel mai important este bunăstarea consumatorilor. Orice demers colectiv al întreprinderilor concurente care este în măsură să conducă la eliminarea incertitudinii decizionale a întreprinderilor active pe piață sau a puterii de piață a acestora, cu consecința creșterii prețurilor sau a reducerii diversității produselor, poate constitui o încălcare a art. 5 alineatul (1) din Legea concurenței / art.101 TFUE.

Activitatea de petiționare efectuată în comun de către întreprinderi concurente poate reprezenta, uneori, o reacție la o anumită atitudine a unei autorități publice, mai ales ale autorităților cu atribuții de reglementare sectorială sub forma unor proteste colective. În astfel de situații, este necesar ca activitățile de petiționare să nu conducă la distorsionarea concurenței între întreprinderi sau la afectarea consumatorilor.

Aceste reguli vor fi completate în conformitate cu documentul emis de către Consiliul Concurenței, Bune practici în activitatea de petiţionare (Anexa nr. 3 la prezentul Ghid).

Cum să reacționați dacă suspectați o încălcare a comportamentului recomandat?

Dacă o anumită conduită (incluzând discuții sau alte schimburi de informații între concurenți) vi se pare a fi anticoncurențială, vă sugerăm să contactaţi de urgenţă atât juristul companiei din care faceți parte, cât şi conducerea IAA care vor lua măsurile cuvenite.

ATENȚIE!

Ţine de responsabilitatea fiecărui participant la şedinţă să fie familiarizat cu responsabilităţile sale în ceea ce priveşte regulile de concurență, să consulte un consilier juridic în toate cazurile care implică situaţii specifice, interpretare sau consiliere juridică. Acest document prezintă doar o listă sumară şi ne-exhaustivă, a ceea ce este permis și ce nu, în scopul respectării legislaţiei naţionale şi europene în materia concurenţei.

1. Calitatea de membru IAA

Statutul de membru al IAA nu va fi utilizat în niciun context ca o modalitate de a restrânge concurenţa.

Din aceste motive:

• Criteriile de aderare la IAA trebuie să fie precise, obiective, nediscriminatorii şi necesare în mod rezonabil scopului şi guvernării eficiente a IAA. Aceste criterii sunt menite să elimine orice subiectivism în decizia de a accepta sau a refuza aderarea. Calitatea de membru este deschisă oricărei părţi interesate, în sectorul industrial relevant;
• Dobândirea calității de membru al asociației nu trebuie să presupună în niciun fel restricționarea activităților individuale de publicitate sau de promovare ale întreprinderilor;
• Condițiile pe care o societate trebuie să le îndeplinească în vederea aderării la IAA trebuie să fie justificate din punct de vedere economic în raport cu industria în care activează acea întreprindere;
• Modalitățile de aderare la asociație trebuie să fie expuse în mod clar și să prevadă termenul în care IAA analizează o cerere de aderare și furnizează un răspuns către solicitant;
• Orice întreprindere care solicită informații privind aderare la IAA trebuie să primească un răspuns privind condițiile aderării;
• Orice propunere de respingere a unei cereri de aderare sau de excludere trebuie să se fundamenteze pe un criteriu obiectiv şi persoana respectivă trebuie să aibă dreptul la o audiere în prealabil.

 

1. E. Autoritatea de concurență

Legea concurenței este aplicată pe teritoriul României de către Consiliul Concurenței, care are puteri considerabile de a investiga și de a urmări presupusele încălcări ale legii. Acestea se referă la atribuții precum investigarea unor posibile încălcări ale legii și aplicarea de sancțiuni.

E1. Investigațiile Consiliului Concurenței

Investigațiile ar putea fi declanșate de evenimente precum:

• Plângeri sau sesizări: de exemplu, un fost membru nemulțumit solicită Consiliului Concurenței să investigheze faptul că IAA, prin anumite practici, încalcă legea concurenței;
• Whistleblower: de exemplu, un angajat al unei companii membre IAA raportează o presupusă încălcare a legii, sub protecția anonimatului, pe platforma dedicată a Consiliului Concurenței[1];
• Informații și concluzii la care Consiliul Concurenței ajunge în urma unei investigații sectoriale pentru cunoașterea pieței;
• Sesizarea din oficiu a Consiliului Concurenței pe baza unor informații apărute în presă sau furnizate de instituțiile cu care are acorduri de cooperare: DIICOT, DNA, Curtea de Conturi etc;
• Apelarea la politica de clemență de către un membru al asociației,

Investigațiile sunt demarate adeseori prin efectuarea de inspecții inopinate. Într-o astfel de situație, fiecare reprezentant și membru al IAA are obligația de a reciti rapid Logigrama Inspecției Inopinate (Anexa nr. 2 la prezentul Ghid) și de a se conforma întru totul procedurilor descrise în acel document.

Puterile inspectorilor de concurență, în cadrul procedurii de inspecție, sunt însemnate, fiind reglementate de art. 38 din Legea concurenței:

1. a) să intre în spaţiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care întreprinderile ori asociaţiile de întreprinderi le deţin legal şi/sau îşi desfăşoară activitatea;
2. b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiilor de întreprinderi, indiferent de locul în care sunt depozitate şi de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate;
3. c) să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei şi să consemneze sau să înregistreze răspunsurile acestora;
4. d) să ridice sau să obţină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau din alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi;
5. e) să sigileze orice amplasament destinat activităţilor întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi şi orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi, pe durata şi în măsura necesară inspecţiei.

Locurile și spațiile în care se poate efectua inspecția nu se limitează la sediul și spațiile IAA:

Art. 39, Legea concurenței. – În baza autorizării judiciare date prin încheiere, (…), inspectorul de concurență poate efectua inspecții (…) în orice alte spaţii, inclusiv domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi (s.a.) ai operatorilor economici sau asociaţiilor de operatori economici supuşi investigaţiei

Documentele necesare efectuării inspecției inopinate sunt următoarele:

• Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței de declanșare a investigației;
• Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței de efectuare a inspecției inopinate;
• Încheierea judecătorească emisă de Curtea de Apel București prin care se autorizează efectuarea inspecției.

Aceste documente trebuie să fie prezentate cumulativ înainte de începerea procedurii și vor fi înmânate în copie reprezentantului asociației:

Art. 40. 1), Legea concurenței. – Inspectorii de concurenţă pot proceda la inspecţii … doar în baza unui ordin (s.a.) emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei şi cu autorizarea judiciară (s.a.) dată prin încheiere de către preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a ordinului de inspecţie şi a autorizaţiei judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecţiei înainte de începerea acesteia.

Ordinul de inspecţie trebuie să indice obiectul şi scopul inspecţiei și stabileşte data sau datele la care începe și se finalizează inspecția. În mod normal, inspecția inopinată nu poate începe înainte de ora 08:00 și nu va putea fi continuată după orele 18:00 decât cu acordul întreprinderii/entității suspusă investigației. În caz contrar, se va proceda la aplicarea de sigilii și continuarea inspecției în următoarea zi lucrătoare.

De reținut că documentele inscripționate „confidenţial”, indiferent de ce anume conțin, minute ale întâlnirilor, memo-uri interne, note personale ale oricărui angajat, sms-uri, documente din computere, agende personale sau orice alte documente, nu sunt protejate în fața inspectorilor.

Inspectorii de concurență, primind acces la documentele, datele şi informaţiile întreprinderii/entității investigate sunt ţinuţi la respectarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.

Prin excepție, doar corespondența dintre IAA şi avocatul acesteia, realizată în cadrul şi în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare, cu condiţia ca aceste comunicări să aibă legătură cu obiectul procedurii, nu pot fi ridicate ori folosite ca probă în cursul procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei.

Din acest motiv, toată corespondența născută în relația cu avocatul extern trebuie marcată corespunzător: „Comunicare confidențială! Privilegiu avocat-client!”.

Recomandăm ca, în relația cu avocatul extern care oferă consultanța necesară în raporturile cu Consiliul Concurenței sau pe aspecte de dreptul concurenței, să:

• păstrați într-un folder separat de restul corespondenței întreaga corespondență (inclusiv e-mail-uri, opinii și orice alte documente trimise sau primite de la avocat);
• denumiți folder-ul ,,Confidențial: Comunicări Avocat-Client” sau ,,Privileged & Confidential: Client-Attorney Relationship” sau într-un mod similar;
• veți avea dreptul de a refuza accesul/furnizarea corespondenței incluse în folder-ul indicat mai sus către Consiliul Concurenței;
• nu permiteți accesul la acest folder întrucât corespondența dintre avocatul extern și companie se bucură de confidențialitatea raporturilor avocat – client.

Atunci când entitatea supusă investigației invocă, dar nu dovedește caracterul protejat al unui document sau al unei comunicări, inspectorii de concurenţă care desfăşoară inspecţia vor sigila şi vor ridica documentul în cauză, în dublu exemplar. Conform legii, preşedintele Consiliului Concurenţei va decide, de urgenţă, pe baza probelor şi argumentelor prezentate dacă să respingă sau nu caracterul protejat al comunicării. În caz de respingere, desigilarea documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care decizia poate fi contestată sau, în cazul în care decizia este contestată, după ce hotărârea instanţei devine definitivă.

Atitudinea oricărui angajat/colaborator al IAA pe întreaga durată a inspecției inopinate și în general a investigației, trebuie să fie una cooperantă, onestă și diligentă, în conformitate cu documentul Logigrama inspecției inopinate, parte a Programului de conformare.

 

E.2 Aplicarea de sancțiuni

Atât pe durata desfășurării unei inspecții inopinate cât și, în general, în comunicarea cu Consiliul Concurenței, pe durata unei investigații sau a unei examinări preliminare, trebuie acordată o atenție cu totul specială calității informațiilor cât și termenelor de răspuns.

Potrivit art. 53 din Legea concurenței, constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 0,1% la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancționării următoarele fapte, săvârșite cu intenție sau din neglijență de întreprinderi ori asociații de întreprinderi:

1. furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, o confirmare, o notificare sau o completare la o concentrare economică;
2. furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate într-o investigație;
3. furnizarea de informaţii inexacte sau care induc în eroare, ca răspuns la o solicitare efectuată într-o examinare preliminară;
4. furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor inopinate;
5. refuzul de a se supune unei inspecţii inopinate.

De asemenea, ca urmare a constatării unei încălcări a legii, Consiliul Concurenței poate aplica amenzi a căror valoare poate ajunge până la 10% din veniturile IAA din anul anterior emiterii deciziei de sancționare. Potrivit art. 55 din Legea concurenței, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte, săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă de întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi:

1. încălcarea prevederilor 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
2. nenotificarea unei concentrări economice înainte de punerea în aplicare a acesteia;
3. realizarea unei operaţiuni de concentrare economică înainte de autorizare;
4. punerea în practică a unei operaţiuni de concentrare economică, declarată incompatibilă printr-o decizie a Consiliului Concurenţei;
5. neîndeplinirea unei obligaţii, a unei condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor prezentei legi.

Nu uitați niciodată ca, înaintea începerii oricărei activități în cadrul IAA, să recitiți cu atenție documentul referitor la ce aveți voie și ce nu aveți voie să faceți din punct de vedere al legii concurenței (Anexa nr. 1 la Ghid)!

 

 

Anexa nr. 1 – Cum evităm riscurile în materie de concurență în cadrul activității IAA?

Reguli în activitatea curentă a asociației	ü  Elaborați și actualizați constant Ghidul de conformare cu normele de concurenți și organizați periodic acțiuni de conștientizare în rândul membrilor;ü  Elaborați o ordine de zi pentru fiecare ședință/reuniune a asociației și comunicați-o în prealabil către membri;ü  Formulați ordinea de zi astfel încât să reflecte toate subiectele ce urmează a fi discutate și circulați-o înaintea întâlnirilor către participanți;ü  Minutele trebuie realizate după fiecare întâlnire și trebuie să reflecte cu acuratețe discuțiile și subiectele.ü  Limitați discuțiile la punctele de pe agendă și apelați la un consultant când este necesar.	C      Nu adoptați reguli / recomandări care limitează libertatea comercială a membrilor.C      Nu interziceți membrilor să utilizeze alte condiții comerciale decât cele elaborate de asociație.C      Nu încurajați membrii să nu contracteze cu un client/furnizor.C      Nu vă abateți de la ordinea de zi prestabilită.C      Nu scrieți agende și/sau procese verbale care nu reflectă în mod corect discuțiile sau activitățile (de ex. ”Diverse”).
Schimbul de informații strategice	ü  Interziceți/stopați orice schimb de informații ce are loc în cadrul reuniunilor asociației.ü  În cazul în care un membru divulgă informații sensibile în cadrul asociației, interveniți și solicitați suspendarea ședinței, cerând în același timp acelui membru să se oprească și să consemnați acest aspect în minuta ședinței.ü  În eventualitatea în care colectați informații de la membri, acordați atenție modului de colectare a datelor. Utilizați o terță parte, dacă este necesar, pentru colectarea informațiilor.	C      Nu facilitați sau permiteți schimbul de informații individualizate, actuale sau viitoare privind prețurile sau orice alte informații strategice. Aveți în vedere faptul că nu toate informațiile vechi își pierd caracterul strategic.C      Nu discutați probleme legate de afaceri cum ar fi de exemplu vânzări, prețuri, discounturi, costuri, livrări, achiziții și strategii de marketing, inclusiv planuri de afaceri.C      Nu facilitați sau permiteți schimbul de informații privind rezultatele comerciale ale membrilor pentru o perioadă recentă.
Prețul practicat de membri	ü Nu permiteți desfășurarea de discuții cu privire la prețurile practicate de membrii.ü  Nu recomandați niveluri de preț care să fie aplicate de către membrii.	C      Nu recomandați prețuri, obiective de producție și nu realizați instrucțiuni privind politica comercială a membrilor.C      Nu publicați mesaje care să condamne un anumit nivel de preț practicat de un membru.
Condiții privind aderarea	ü  Criteriile de aderare trebuie să fie accesibile tuturor actorilor din piață.ü  Formalitățile privind aderarea sunt disponibile oricărui solicitant, aceștia fiind informați cu privire la termenul de soluționare a cererii de aderare.ü  Asigurați-vă că decizia finală privind aderarea ca membru este clar și obiectiv justificată și decizia este motivată, în special acolo unde calitatea de membru este refuzată.ü  Asigurați-vă că regulile privind obținerea calității de membru sunt suficient de flexibile și că permit oricând primirea de noi membri.	C      Nu utilizați reguli vagi, arbitrare privind aderarea la asociație.C      Nu refuzați cereri de aderare fără justificare obiectivă.
Întrebări	ü  Direcționați toate întrebările care ar putea fi legate de legea concurenței către Directorul Executiv.	C      Nu considerați că știți totul despre concurență doar prin citirea acestui document și/sau a altora. El nu este nici exhaustiv și nici nu substituie consultanța legală.

                         Anexa nr.2 – Logigrama Inspecției Inopinate (LII)

Acțiunea inspectorilor de concurență	Persoana implicată	Reacția persoanelor implicate
Se prezintă la recepție	Secretară/persoana de la recepție	1.   Verifică și înregistrează datele de pe CI și Legitimație;2.   Verifică ordinele de investigație și inspecție, precum și autorizarea judiciară data prin încheiere de către Președintele Curții de Apel București și face un set de copii;3.   Anunță imediat Directorul Executiv;4.   Așteaptă ca inspectorii să fie preluați sau îi conduce, conform indicațiilor Directorului Executiv.
	Management/Reprezentanți ai IAA	1.       Citește LII;2.      Cere permisiunea inspectorilor de a anunța și de a aștepta sosirea avocatului/consultantului în concurență;3.      Citește ordinele de investigație și inspecție, cât și autorizarea judiciară. Atenție la motivul investigației și piața relevantă!4.      Notează declarația verbală a inspectorilor privind motivele investigației, piața relevantă și felul în care se presupune că organizația ar fi încălcat legea;5.      La prima oportunitate, anunță conducerile societăților membre.
Solicită să se plimbe în cadrul organizației	Management/ Persoana care asistă inspectorii	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Îi va însoți permanent pe inspectori.
Vor să adreseze întrebări angajaților cu care se întâlnesc	Management/ Persoana care asistă inspectorii	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Va facilita și va media dialogul inspectorilor cu angajații.
Vor să sigileze birouri, spații sau mijloace de transport care aparțin organizației	Management/ Persoana care asistă inspectorii	1.        Trebuie să se conformeze;2.         Este interzisă atingerea sigiliilor.
La intrarea într-un birou solicită să nu atingeți nimic și să vă ridicați de pe scaun	Ocupantul biroului	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Trebuie să fie cooperant.
Solicită acces la documente	Management/ Ocupantul biroului	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Furnizează documentele și/sau3.      Permite accesul la locul de păstrare a documentelor;4.      Inventariază toate documentele copiate și citite (fără a fi fost copiate) de inspectori;5.      După plecarea inspectorilor transmite lista respectivă către Management;6.      Nu va permite (fără a se ajunge la o stare conflictuală!) citirea și mai ales copierea de către inspectori a documentelor care poartă înscrisul “Privilegiu Avocat – Client”, în situația în care aceste comunicări au legătură cu obiectul procedurii.
Întreabă despre originea documentelor sau condițiile în care s-au produs	Management/ Ocupantul biroului	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Nu are voie să tacă sau să se folosească de mijloace de comunicare non-verbală “sugestivă”;3.      Nu are voie să mintă;4.      Trebuie să răspundă clar, concis și fără să adauge niciun fel de alte completări sau considerații personale;5.      Să nu răspundă la întrebări neadresate.
	Persoana care asistă inspectorii	1.       Notează toate întrebările și răspunsurile;2.      Notează reacția inspectorilor.
Solicită agenda	Management/ Ocupantul biroului/ Secretariat	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Întreabă politicos de ce i se solicită agenda și ce se dorește din ea pentru a putea ajuta.Notă: Refuzul la această solicitare se poate sancționa cu până la 1% din cifra de afaceri!
	Persoana care asistă inspectorii	1.       Notează toate întrebările și răspunsurile;2.      Notează reacția inspectorilor.
Solicită descărcarea și printarea din PC/ laptop a unui document	Management/ Secretariat/ Ocupantul biroului	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Nu are voie să șicaneze procedura;3.      Va printa și un al doilea exemplar pe care ulterior îl va preda conducerii.
	Persoana care asistă inspectorii	1.       Notează toate întrebările și răspunsurile;2.      Notează reacția inspectorilor.
Solicită accesarea rețelei IT și descărcarea de date	Management/ Persoana care asistă inspectorii/ Ocupantul biroului	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Datele obținute se vor ridica pe suport de hârtie sau pe o unitate de memorie externă care va fi sigilată;3.      În cel de-al doilea caz, desigilarea se va produce la sediulConsiliului Concurenței în prezența unui împuternicit al întreprinderii;·         Notă: Refuzul la această solicitare se poate sancționa cu până la 1% din cifra de afaceri!·         Inspectorii pot ridica, cu aplicarea de sigilii,     orice informație stocată sau arhivată în mediul electronic. În acest caz, se urmează procedura de la pct. 3;·         Același regim este valabil și pentru telefoanele mobile proprietate a întreprinderii.
Solicită schimbarea parolei sau blocarea unor conturi de utilizatori si/sau de email	Management/ Secretariat/ Ocupantul biroului	1.       Trebuie să se conformeze;2.      În cazul persoanelor care nu sunt la birou în timpul inspecției, inspectorii pot solicita blocarea conturilor de email ale acestora.
Întreabă dacă o anumită notă din agenda personală făcută în timpul unei întâlniri, este făcută în legătură cu o presupusă faptă anticoncurențială	Management/ Secretariat/ Ocupantul biroului	1.          Este obligat să furnizeze un răspuns;2.         Să nu se autoincrimineze;3.         Să precizeze când și unde a avut loc întâlnirea, cine a participat dar în niciun caz că s-ar fi purtat discuții referitoare la încălcarea legii concurenței.
Solicită cheile de la orice mijloc de transport al întreprinderii	Management/ Ocupantul biroului/ Secretariat	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Va însoți inspectorii pe durata verificării.
Doresc să ia declarații scrise	Orice persoană implicată	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Va declara sincer ceea ce știe fără a face considerații personale;3.      Va solicita o copie a declarației.
Vor să ridice documente originale	Management/ Ocupantul biroului/ Secretariat	1.       Inspectorii nu au voie să ridice documente originale;2.      Își vor exprima întreaga disponibilitate pentru realizarea unei copii.
Vor să controleze bunuri, mijloace de transport sau spații proprietate personală	Management/ Ocupantul biroului/ Secretariat	1.       Inspectorii au voie să controleze orice bun, mijloc de transport, telefon mobil sau spațiu personal doar cu mandat emis de către un judecător.
Se prezintă însoțiți de poliție, jandarmi sau forțe speciale	Management	1.       Trebuie să se conformeze;2.      Vor verifica mandatul însoțitorilor.
Vor să continue inspecția după orele 18,00	Management	1.       În baza legii, inspectorii nu pot continua inspecția după orele 18,00;2.      Se sigilează spațiul până la reluarea inspecției sau3.      Se poate da acceptul pentru continuarea inspecției.
Încheie procesul verbal al inspecției	Management	1.       Discută cu inspectorii pe durata redactării și cad de acord asupra formulărilor;2.      Se asigură că se redactează un opis cu documentele ridicate;3.      Se menționează birourile inspectate și persoanele supuse inspecției;4.      Dacă există observații nepreluate de inspectori în procesul verbal sau aspecte în contradictoriu cu aceștia, ele vor fi menționate în scris și abia apoi va fi semnat procesul verbal;5.      Solicită păstrarea unei copii a procesului verbal.
Au terminat inspecția și au ieșit din incinta întreprinderii	Management/ Toate persoanele implicate în inspecție	1.       Centralizează toate documentele și notițele luate în timpul inspecției;2.      Se transcriu toate opiniile și comentariile despre fiecare moment al inspecției;3.      Se redactează ad-hoc și cât mai detaliat un material care să fie “filmul” inspecției.

Anexa nr. 3 – Recomandări de bună practică în activitatea de petiționare emise de Consiliul Concurenței

RECOMANDĂRI DE BUNĂ PRACTICĂ

privind activitatea de petiţionare întreprinse în comun de întreprinderi concurente sau de asociaţii de întreprinderi

1. Operatorii economici, ca şi cetăţenii, au dreptul de a se adresa autorităţilor publice prin petiţii, în vederea soluţionării problemelor acestora. Existenţa dreptului de petiţionare este expres recunoscută de art.51 din Constituţia României. Conform alineatului (2) al art.51 din Constituţie, „Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă”, ceea ce înseamnă că petiţionarea poate fi exercitată şi de către asociaţiile de întreprinderi, în numele membrilor lor.
2. Articolul 51 din Constituţie conţine şi prevederi generice privind exercitarea dreptului de petiţionare, inclusiv obligaţia, corelativă, a autorităţilor publice de a răspunde la demersurile întreprinderilor, în termenele prevăzute de lege.
3. Activitatea de petiţionare exercitată individual de către o întreprindere nu ridică, de principiu, nicio problemă din punct de vedere concurenţial, chiar dacă există demersuri similare din partea altor întreprinderi, cu privire la acealeaşi aspecte, în aceeaşi perioadă sau în altă perioadă de timp.
4. Atunci când activitatea de petiţionare este exercitată în mod coordonat de către două sau mai multe întreprinderi, prin intermediul unei asociaţii constituite legal sau în afara acesteia, activitatea întreprinderilor în cauză trebuie analizată cu mai multă rigoare, în vederea evitării comportamentului de piaţă al acestora, dincolo de sau în afara obiectului activităţii de petiţionare. În aceste cazuri sunt aplicabile Orientările privind aplicabilitatea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene acordurilor de cooperare orizontală (2011/C 11/01), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 14.01.2011 (“Orientările”) şi, în principal, cele privind schimbul de informaţii.
5. Afectarea concurenţei în cadrul unor astfel de activităţi poate fie evaluată atât prin prisma obiectivului urmărit de întreprinderile implicate în activitatea de petiţionare – cum ar fi susţinerea introducerii unor bariere administrative nejustificate la intrarea pe o anumită piaţă sau a introducerii de preţuri reglementate (mai ales dacă ar fi vorba de preţuri minime) cât şi prin existenţa unor alte consecinţe ale acţiunii în comun, mai ales în ceea ce priveşte schimbul de informaţii strategice.
6. În ceea ce priveşte obiectivele urmărite în activitatea de petiţionare, este de principiu că acestea trebuie să nu contravină unor obiective de interes general dintre care cel mai important este bunăstarea consumatorilor. Orice demers colectiv al întreprinderilor concurente care este în măsură să conducă la creşterea costurilor întreprinderilor active pe piaţă sau a puterii de piaţă a acestora, cu consecinţa creşterii preţurilor sau a reducerii diversităţii produselor, poate constitui o încălcăre ale art.5, alineat (1) din Legea concurenţei / art.101 TFUE.
7. Schimbul de informaţii este des întâlnit în cadrul activităţilor de petiţionare colectivă a autorităţilor publice. Este foarte important ca întreprinderile implicate în activitatea de petiţionare să evite comunicarea unor informaţii de natura celor menţionate în punctul 86 al Orientărilor. Atunci când activitatea de petiţionare impune, fără a exista o altă alternativă, comunicarea unor informaţii din categoria celor considerate strategice, acestea trebuie să ajungă la cunoştinţa întreprinderilor implicate în formă cumulată, astfel încât să nu fie posibilă identificarea, în vreun fel, a informaţiilor individuale aparţinând anumitor întreprinderi şi să nu fie în măsură să conducă la reducerea incertitudinii privind comportamentul pe piaţă al întreprinderilor concurente.
8. Activitatea de petiţionare efectuată în comun de către întreprinderi concurente poate reprezenta, uneori, o reacţie la o anumită atitudine atitudine a unei autorităţi publice, mai ales autorităţile cu atribuţii de reglementare sectorială sub forma unor proteste colective. În astfel de situaţii, este necesar ca activităţile de petiţionare să nu conducă la reducerea sau dispariţia concurenţei între întreprinderi şi, de asemenea, să nu afecteze alte întreprinderi active pe aceeaşi piaţă sau pe pieţe conexe, ori consumatorii. Acţiunile de protest faţă de acţiuni şi decizii ale autorităţilor publice trebuie să fie proporţionale cu afectarea întreprinderilor respective dar şi a pieţei în ansamblu, prin acţiunile sau deciziile respective. În astfel de cazuri autoritatea de concurenţă va evalua, în primul rând, în ce măsură acţiunea sau decizia autorităţii publice afectează ea însăşi mecanismele concurenţiale şi libertatea economică a întreprinderilor vizate. Evaluarea acţiunilor sau deciziilor autorităţilor publice se face prin prisma posibilei aplicări a art.9 din Legea concurenţei – protestul colectiv va fi considerat, prima facie, justificat, în situaţiile în care acţiunea sau decizia în cauză ar fi putut constitui încălcări ale art.9 din Legea concurenţei. În plus, este necesară îndeplinirea condiţiei menţionată anterior – ca rezultatul protestului colectiv să nu conducă el însuşi la distorsionarea concurenţei sau la afectarea consumatorilor. Dacă piaţa sau consumatorii sunt afectaţi, protestul colectiv va fi considerat disproporţionat şi va putea analizat ca o posibilă încălcare a art. 5, alineat (1) din Legea concurenţei / art.101 TFUE.

[1] https://secure.secway.info/ro/start.php