De vorbă cu Elena Frâncu – Strategy and Media Manager, Auchan România
Ce te-a motivat să te înscrii în cadrul acestui proiect? Dorința de a împărtăși din experiența cumulată în 20 de ani petrecuți în multinaționale din industrie și retail, în speranța că pot fi de ajutor și aduce valoare în formarea tinerelor generații de marketeri. Ce părere ai despre această inițiativă a IAA România? Inițiativa IAA vine atât în ajutorul studenților, viitori marketeri, cât și în ajutorul companiilor care sunt în continuă căutare de tineri bine pregătiți, cu inițiativă, deschidere, cu o bună bază teoretică, sete de cunoaștere, și, nu în ultimul rând, cu dorința de a deveni profesioniști valoroși în domeniu. Ce impact crezi că va avea acest proiect asupra tinerilor? Cu siguranță, le va da o percepție „la prima mână” despre viața profesională din România, în ceea ce privește domeniul marcom. Mai mult, prin prisma cunoștințelor împărtășite de profesioniști, îi va ajuta să își contureze mai bine propriile visuri și planuri de carieră și domeniu în care le-ar plăcea să își lase amprenta. Cumulat, proiectul va crește calitatea viitorilor marketeri din piața noastră. Care sunt informațiile pe care ai vrea să le împărtășești în timpul acestor întâlniri? Mi-ar plăcea să împărtășesc informații legate de principii generale de comunicare eficientă; conturarea imaginii de brand; conturarea strategiei pornind de la principiile mărcii; elemente de construire al unui brandbook; principiile alegerii mediilor de comunicare în diverse strategii de activare și pregătirea și organizarea eficientă a execuțiilor de brand ATL/ BTL. Nu în ultimul rând, mi-ar plăcea sa împărtășesc din învățămintele proprii legate de parcursul meu în industrie (12 ani în P&G) și retail (8 ani în Real și Auchan), legate de diversitate și moduri de lucru și gestionarea complexității. Ce așteptări ai de la studenții care îți vor fi repartizați? Crezi că sunt pregătiți pentru piața muncii? Așteptarea principala este de a fi deschiși, de a fi sinceri în stabilirea propriilor obiective, de a pune întrebări pe subiectele de interes și îndrăzneți în ceea ce privește amprenta pe care o pot lăsa în domeniu în viitor. Din experiența de până acum, majoritatea studenților nu sunt pregătiți pentru piața muncii, dar consider că este rolul nostru să îi ajutăm să își formeze o perspectivă cât mai corectă. Care sunt obiectivele pe care le-ai stabilit pentru acest proiect? Stabilirea unei relații de mentorship care să ajute studenții atât în parcursul educațional, cât și în cel profesional. Împărtășirea experienței proprii, în scopul diversificării percepției studenților, astfel încât, să își poată lua informațiile necesare atingerii scopului lor educational și de dezvoltare personală.
De vorbă cu Diana Carla Benea – Account Director, Mercury360 Communications
Ce te-a motivat să te înscrii în cadrul acestui proiect? E al doilea an de MentorIAA pentru mine. M-a atras povestea de la început pentru că am cochetat cu mediul academic încă din facultate și am văzut o oportunitate de a exersa ceea ce nu mi-am făcut timp să practic cu adevărat încă. Dar gândul care pare egoist era strâns legat de oameni și de dorința de a-i ajuta pe cei a căror nevoie o trăisem nu cu mult timp în urmă. E acel moment în care deja ai ales „ce vrei să te faci când vei fi mare”, ești aproape mare și începi să te îndoiești de alegerile făcute. Nu pentru că nu ar fi în continuare drumul tău, ci pentru că viața bate cartea și nu prea înțelegi ce știi să faci concret și unde ai putea oricum să faci ceva-ul. Există în continuare o prăpastie între teorie și practică în sistemul de învățământ și mi-aș dori ca acest program să confirme drumuri alese, dar și să le încheie din timp pe cele alese nepotrivit. Ce impact crezi că va avea acest proiect asupra tinerilor? Atât eu, cât și compania din care fac parte arătăm foarte multă deschidere pentru programe de acest gen, noi derulând anual proiecte dedicate studenților, organizând training-uri și susținând programe de internship intern. Unii dintre acești foști studenți sunt acum colegi cu mine, chiar și parte din echipa mea. Vorbim deschis despre industrie, provocări și soluții. Prezentăm proiecte reale, cu potențial, dar și cu limitări, cu detalii despre implicarea fiecărui departament din agenție, portretizând rolurile pe care ei le-ar putea avea dacă ar urma o carieră în domeniu. Prin urmare, aderarea la MentorIAA vine foarte natural și cu același gând de giving back. Ce așteptări ai de la studenții care îți vor fi repartizați? Crezi că sunt pregătiți pentru piața muncii? Nu pornesc nici anul acesta cu așteptări, pentru că evit să am, în general, prefer să fiu surprinsă. Plăcut. Anul trecut am fost. Sper să se fii înscris în program oameni curioși și sinceri. De aici putem construi mai departe. Nu am stabilit încă obiectivele proiectului, le voi dezvolta împreună cu studenții de care mă voi ocupa, pornind de la nevoile și dorințele lor, calibrând apoi accordingly. We are in this together.
De vorbă cu Andrei Filip – Managing Partner, Kemper Music România
Ce impact crezi că va avea acest proiect asupra tinerilor? Programul de mentorship este menit să ofere o înțelegere a tuturor aspectelor legate de procesul creativ și strategic din spatele unei campanii publicitare. Care sunt informațiile pe care ai vrea să le împărtășești în timpul acestor întâlniri? Cu o experiență de 25 de ani în publicitate, 5 ani de consultanță strategică și 15 ani în realizarea de coloane sonore pentru spoturi publicitare, este momentul să împărtășesc din cunoștințele acumulate celor care doresc să descopere lumea creativă a publicității. Ce așteptări ai de la studenții care îți vor fi repartizați? Crezi că sunt pregătiți pentru piața muncii? În cadrul programului de mentorship, studenții repartizați vor interacționa cu clienții noștri și vor fi implicați în întreg procesul de creație al spot-urilor publicitare radio și TV, de la script și până la momentul livrării spotului publicitar și începerea difuzărilor.
De vorbă cu Andreea Pistrițu – Sales Director, ARBOmedia SRL
Ce te-a motivat să te înscrii în cadrul acestui proiect? Nelson Mandela spunea că „Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi ca să schimbi lumea.” De ani de zile, în „bula” noastră se vorbește de la schimbare, idealuri, adaptare la un nou stil de viață, într-o societate în care timpul are deja alt etalon de măsură, iar rezultatele trebuie să apară ieri. Personal, cred că schimbarea trebuie să vină cu fiecare dintre noi, cu eforturi individuale, concentrate într-o direcție unitară, alături de alți oameni care rezonează la aceeași cauză și care nu depun armele în fața unui sistem arhaic și a unui mecanism învechit, așa cum este considerat învățământul românesc, pe toate palierele lui. Cheia transformării societății stă în educație, în cultură și implicare civică. O societate în care educația trece pe planul doi, este o societate vulnerabilă, lipsită de valori reale și părăsită de elite, care nu se vor mai regăsi în gri-ul cotidian. Este cumva obligația noastră morală, a celor care deja am trecut prin viață și ne-am lovit de obstacole, să avem grijă de tinerii pe care, într-un viitor apropiat, îi vom avea colegi la locul de muncă sau alături de care vom dezvolta proiecte. Ce părere ai despre această inițiativă a IAA România? Primul lucru pe care îl putem face este de a le împărtăși cel mai important „asset” pe care îl avem la dispoziție: experiența noastră, în diverse zone de activitate, dar concentrate în jurul domeniului lor de interes: media și comunicare. De aceea IAA, ca întotdeauna, este acel liant care reușește mereu să adune energii, să unească la nivel uman și să dezvolte idei și sinergii. Lipsa de timp este un element constant în viața marketerilor, dar prin înscrierea în acest proiect, crește gradul de responsabilizare, de conștientizare a importanței rolului individual, de implicare activă, pozitivă și empatică. Ce impact crezi că va avea acest proiect asupra tinerilor? Ca noi toți, la rândul lor, tinerii sunt la vârsta emoțiilor constructive, a elanurilor și aspirațiilor, a ideilor imposibile care trebuie să devină realitate. Ca și mentori, ar trebui să le înțelegem viziunea, așteptările și planurile pe termen lung. Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să îi ascultăm; ei sunt cei care trebuie să ne vorbească, să ne „pitchuiască” ideile, convingerile și principiile pe care vor să își clădească cariera în domeniul pe care și l-au ales. Rolul nostru este să îi susținem, să le dăm încredere în forțele proprii, dar să le arătăm în mod aplicat și constructiv mai multe fațete ale realității, de care noi ne-am lovit de-a lungul anilor. La finalul acestui mentorat, îmi doresc și sper că voi reuși să le răspund la cât mai multe dintre întrebările pe care ei le consideră relevante, să le lămuresc aspecte practice pe care nu le regăsești în curricula școlară, să îi ajut să își dea seama dacă au ales domeniul corect, dacă au abilitățile necesare și ce ar trebui să dezvolte mai mult pe parcurs. Care sunt informațiile pe care ai vrea să le împărtășești în timpul acestor întâlniri? Evident că mereu vor fi 2 tipuri de informații: „tehnice” – să le spunem, aplicate concret pe procedee și fluxuri specifice domeniului; calitative – axate mai mult pe o analiză de ansamblu a industriei, a personalității lor, astfel încât, să înțeleagă mai bine mecanismele complexe și interacțiunile interumane. Funcționăm într-o industrie bazată eminamente pe oameni, emoții și sentimente și felul în care vor gestiona acest bulgăre de percepții și sensibilități, le va determina parcursul în anii ce vor urma. Ce așteptări ai de la studenții care îți vor fi repartizați? Crezi că sunt pregătiți pentru piața muncii? Nu am mai avut demult contact cu zona academică, așa că nu pot emite o părere avizată despre cât de aplicate sau aplicabile sunt materiile pe care le studiază. Eu am foarte mare încredere în tânăra generație, în entuziasmul lor, în creativitatea și în dorința lor de a se implica în proiecte de voluntariat. Dar toate aceste elemente pozitive trebuie să fie canalizate într-o direcție bine conturată, cu un scop precis, pe care școala nu știu dacă are capacitatea să o structureze pentru ei. Piața media este dinamică, cu multe elemente care se schimbă de la o zi la alta, cu un bagaj imens de informații pe care noi toți trebuie să le asimilăm constant. Este vorba de un proces de adaptare continuă, impus de procesele tehnologice care ne modelează viața în timp real. Cred că ne putem pregăti împreună pentru viitor: noi, adulții, învățând de la tineri trăsături de adaptabilitate și empatie, iar ei preluând de la noi informațiile și capacitatea de analiză care vine o dată cu experiența. Care sunt obiectivele pe care le-ai stabilit pentru acest proiect? Deși, mereu lucrăm cu „livrabile, KPI’s și elemente cantitative concrete”, de data aceasta cred că sunt indicatori superflui. Atât timp cât voi reuși să aduc un impact pozitiv în vizunea pe termen scurt și mediu a unui tânăr si voi fi reușit să îl ajut în alegerile pe care le are de făcut, voi considera că acest program a fost unul de succes.
De vorbă cu Alexandra Pascu – Beko and Grundig Brand Manager, Arctic S.A.
Ce te-a motivat să te înscrii în cadrul acestui proiect? Mi-aș fi dorit să fii existat genul acesta de program de mentorat și în vremea studenției mele. Cu siguranță, ar fi fost incredibil de util să fii avut atunci acces la discuții „unul-la-unul” cu persoane ancorate în industriile de interes pentru mine. Aș fi putut dezbate varii subiecte de interes care să mă ajute să devin mai rapid un profesionist bun. Aș fi putut învăța în avans lucruri aplicate pentru industrie, care să îmi folosească cu adevărat și să completeze noțiunile care populează cărțile de specialitate. Așadar, ca membru al comunității MentorIAA, pot avea un impact pozitiv în pregătirea tinerelor talente. În egală măsură, cred că noi – mentorii – avem extrem de multe de învățat de la tinerele generații, încă studenți sau proaspeți absolvenți. Pentru că ele vin cu idei noi și abordări fresh, pe care abia aștept să le aud și să le experimentez. Sper ca aceste discuții să mă pună pe gânduri și să îmi dea „teme” pentru acasă. Ce părere ai despre această inițiativă a IAA România? Pentru viitorii profesioniști din industria marcom, văd acest program ca pe o modalitate extraordinară prin care pot acumula în avans cunoștințe care să îi pregătească pentru activitățile de zi cu zi la locul de muncă, chiar înainte de a fi intrat în câmpul muncii. O văd, așadar, ca o experiență accelerată de învățare. Sunt încrezătoare că, în egală măsură, și mentorii vor resimți plăcut aceeași experiență accelerată de învățare. Mă aștept că interacțiunile „unul-la-unul” să ne amintească de faptul că, în industria marcom – și nu numai – nu ne prea lovim de „alb” și „negru”; de cele mai multe ori discutăm de nuanțe de gri. Iar la nivel macro, văd acest program ca unul incredibil de valoros pentru toate companiile ce activează pe piața domestică. Punând față în față, la o masă, profesioniști din industrie și studenți talentați – viitori profesioniști, am încredere că vom diminua prăpăstiile dintre generații. Pe termen lung, astfel de inițiative vor înlesni comunicarea și vor întări relațiile din mediul business. Care sunt informațiile pe care ai vrea să le împărtășești în timpul acestor întâlniri? Am în plan să ating subiecte marketing-related, trenduri de piață, managementul proiectelor și managementul timpului. Ce așteptări ai de la studenții care îți vor fi repartizați? Crezi că sunt pregătiți pentru piața muncii? Îmi doresc să fie curioși. Cred că asta e cel mai important. Să pună întrebări, să ne challenge-uiască, să învățăm împreună… Faptul că fac parte din acest program confirmă potențialul lor extraordinar. Cu un bun fundament și o minte agilă, este nevoie doar de puțină îndrumare ca să fii pregătit pentru piața muncii. Care sunt obiectivele pe care le-ai stabilit pentru acest proiect? Am două obiective majore. Primul ar fi să nu uit că și eu am la fel de multe de învățat de la mentees, cât au și ei de la mine. Și ultimul, dar nu cel din urmă, să mă bucur de fiecare moment. Pentru studenții pe care îi voi mentora, îmi doresc ca la sfârșitul celor 3 luni de program, să se simtă mai siguri pe ei, mai pregătiți pentru un viitor job în lumea marcom, datorită abilităților și cunoștințelor pe care și le-au însușit în cadrul acestui program.
De vorbă cu Mădălin Nițiș – General Manager MAINSTAGE | THE AGENCY
Ce te-a motivat să te înscrii în cadrul acestui proiect? M-am înscris în acest program din dorința de a împărtăși din cunoștințele mele acumulate până acum din diverse poziții pe care le-am deținut atât la agenție de publicitate, cât și în departamentul de marketing al companiilor. Ce părere ai despre această inițiativă a IAA România? Inițiativa IAA este genială pentru că oferă studenților o platformă de mentoring în care studenții să interacționeze cu profesioniști, și mai mult decât atât, într-un format ”one to one”. Obișnuiam să mai am discuții cu studenții și inițiative proprii de mentorat, dar aceasta este prima platformă care se întâmplă într-un cadru organizat și binedefinit. Ce impact crezi că va avea acest proiect asupra tinerilor? Cred că o să aibă un impact foarte pozitiv pentru industria de marketing și comunicare, mai ales că prin platforma MentorIAA vor trece foarte mulți din cei care vor activa în curând în poziții cheie din industrie.
De vorbă cu Cristian Haldan – International Brand Manager, Valvis Holding
Ce te-a motivat să te înscrii în cadrul acestui proiect? Aleg proiectele în care mă implic voluntar în funcție de impactul pozitiv pe care cred ca îl pot avea în viața oamenilor. Fiind vorba de tineri aflați la început de drum profesional este foarte important ca aceștia să înțeleagă cât mai bine ce presupune un anumit job pentru ca în final să-și calibreze corect așteptările și să decidă în cunoștință de cauză ce e potrivit pentru ei. În același timp văd acest proiect ca pe un exercițiu foarte bun pentru orice manager ce dorește să-și dezvolte abilitățile de ascultare activă și a crea un context de încredere și siguranță. Ce părere ai despre această inițiativă a IAA România? În sens metaforic, văd această inițiativă ca pe un colac de salvare întins tinerelor speranțe care învață acum să înoate într-o mare foarte agitată. Fiind abia la a 2-a ediție este prematur să evaluez impactul însă nu pot să nu remarc deja o creștere considerabilă a numărului de susținători. Suntem aproximativ 150 de mentori (față de 40 anul trecut) ceea ce înseamnă că cel puțin 150 de studenți vor beneficia de mentorat. Dacă vom continua să investim timp și energie cu aceeași pasiune și pe viitor, în câțiva ani vom începe să culegem și roadele. Ce impact crezi că va avea acest proiect asupra tinerilor? Tinerii au uneori o viziune distorsionată asupra profesiilor din marcom deoarece în piață se vede rezultatul muncii specialiștilor și nu întregul proces ce a stat la baza obținerii lui. De data aceasta, cu ajutorul mentorilor, studenții vor lua contact cu provocările zilnice ale profesiei, iar rolul de consumator/utilizator va fi dublat de rolul de creator sau manager. Având imaginea de ansamblu, fișa postului va fi mai bine înțeleasă și riscul de a fi dezamăgit sau de a alege o carieră nepotrivită se diminuează considerabil. Care sunt informațiile pe care ai vrea să le împărtășești în timpul acestor întâlniri? Voi încerca să acopăr o paletă cât mai largă de informații practice. Aș prefera să pornesc de la interesele studenților pe baza cărora să presar elemente din experiența mea acumulată în ultimii 10 ani. Ce asteptări ai de la studenții care îți vor fi repartizați? Crezi ca sunt pregătiți pentru piața muncii? Îmi plac persoanele curajoase, conștiincioase, creative și foarte curioase. Sunt trăsături de caracter esențiale pe care le observ deseori la colegii de breaslă. Piața muncii e foarte competitivă. Pentru un proaspăt absolvent foarte valoroase sunt activitățile desfășurate în paralel pe parcursul anilor de facultate (voluntariat într-un ONG, coordonarea unui proiect, programele de work&travel sau internship-uri în vacanțele de vară). Care sunt obiectivele pe care le-ai stabilit pentru acest proiect? Pentru a fi asumate și a crește șansele de îndeplinire, obiectivele vor fi stabilite împreună cu studenții. În ceea ce mă privește, mi-am propus să fiu 100% prezent și să îi provoc să iasă din zona de confort.
O privire spre viitorul consumului: de vorbă cu David Mattin, TrendWatching
David Mattin este Global Head of Trends and Insights la TrendWatching o companie care urmărește trendurile și evoluția lor în business, inovație și consum. Am stat de vorbă despre consumerism, tehnologie și interconectare în cadrul TEDxBucharest. Am discutat cu unul dintre experții globali în trenduri de consum pentru a vedea cum noile mindseturi și noile tehnologii vor schimba modul în care facem business. Suntem aceiași oameni cu aceleași vechi nevoi. Așa și-a început David prezentarea din cadrul TEDxBucharest: Crossing Boundaries. Trăim într-o societate caracterizată de o abundență masivă, a continuat el, însă o anumită nevoie de grad înalt este adesea ignorată sau prost înțeleasă. E vorba de nevoia de sens. Iar această neîncetată căutare a sensului are 3 valențe, conform lui David și echipei sale: conexiune, status și credință. Nevoia de sens prin conexiune Companionii virtuali, AI-urile, vor suplini din ce în ce mai mult această nevoie… iar dacă acest lucru ne miră, ar trebui să ne amintim că acum 8-10 ani era ceva rușinos în a-ți găsi un partener online iar astăzi avem 20 de miliarde de potriviri pe Tinder! Lucrurile se schimbă. AI-ul japonez Gatebox vine fix în întâmpinarea acestei nevoi: Și de altfel, nu am testat și noi măcar o dată un asistent vocal cu o întrebare filozofică? 2. Nevoia de sens prin status Pe aceasta o vom rezolva, conform lui David, prin interacțiunile din lumi virtuale masive. 3. Nevoia de sens prin credință Vom putea coda spiritualitatea în structura acestor lumi virtuale? Descoperiți lumea SEED ca potențială, futuristă, rezolvare a nevoii de sens prin status și credință: De vorbă cu David Mattin Ne puteți spune, pentru început, câte ceva despre rolul pe care îl aveți în prezent în cadrul Forumului Economic Mondial? Forumul Economic Mondial are aceste Consilii ale Viitorului Global, aproximativ 30, pe diferite subiecte cum ar fi energia, tehnologia, blockchain și toate aduc laolaltă experți din diferite arii, pe parcursul anului, pentru a discuta, pentru a împărtăși idei despre provocările globale și cum le putem soluționa. Eu fac parte din Consiliul Viitorului Global despre Consumerism, pentru că vin din partea Trendwatcher, a cărei misiune sunt noile trenduri, inovațiile de business și consumerismul. Întâlnirea de început a avut loc în noiembrie: ne-am reunit timp de 2 zile și am avut discuții și paneluri, pentru a stabili agenda întâlnirii din Davos, care va avea loc în ianuarie și în cadrul căreia diferiți leader vor discuta viitorul lumii. Apoi, rămânem în legătură în cadrul Consiliului pentru a colabora și a realiza 3 rapoarte. Considerând că faceți parte din acest consiliul dedicat consumerismului și că unul dintre subiectele majore ale zilelor noastre este plasticul, folosirea lui exagerată și eliminarea lui, există niște sfaturi, niște direcții din partea Consiliului? Pe scurt, răspunsul este nu, pentru că anul acesta Consiliul s-a concentrat pe tehnologiile de voce, AI-uri, Siri, Alexa, lucruri ca cele menționate în discursul meu de mai devreme. Vorbim despre modul în care tehnologiile bazate pe voce vor reforma consumul/consumerismul și businessul în anii următori. Cât despre plasticul de unică folosință, Trendwatching a mai scris despre asta. Am urmărit evoluția, căutarea unui consumerism responsabil pentru ultimii 10 ani și e interesant să observăm ceea ce s-a întâmplat în acest sens în ultimul an, în ultimele 18 luni. Trendwatching se aliniază întotdeauna cu consumerismul progesist și sustenabil și ne bucurăm să vedem din ce în ce mai multe businessuri și branduri interzicând folosirea plasticului de unică folosință, cum ar fi paiele. Nu am o soluție totală, însă cred că astfel de initiative sunt benefice și în viitor cred că vom vedea din ce în ce mai mulți oameni aplicând acest mindset pe care îl avem acum în ceea privește plasticul de unică folosință asupra unor felurite produse. Este un aspect despre care am scris în cel mai recent TrendReport. Ne așteptăm ca orice produs de unică folosință să fie reimaginat de branduri, astfel încât să nu mai fie de unică folosință. Sau orice lucru, cum ar fi fast fashion, cum ar fi un tricou pe care îl porți o lună și apoi îl arunci. Vom vedea din ce în ce mai mult consumatorii opunându-se acestor modele atât de risipitoare. În ceea ce privește soluțiile, un proiect recent și interesant este cel în care McDonald’s și Starbucks și-au unit forțele, deși altfel sunt competitori, pentru un concurs pentru a găsi pe cineva care să realizeze primul pahar de luat la pachet total reciclabil, compostabil. Mai multe detalii despre competiție aici. Folosim aproximativ 600 miliarde de pahare de unică folosință pe an și majoritatea nu pot fi reciclate din cauza felului în care sunt făcute. Așadar, cele 2 companii au realizat acest concurs și cine poate face un pahar total reciclabil va câștiga un premiu de ordinul milioanelor de dolari. Esențialul este că McDonald’s și Starbucks vor folosi soluția dar nu o vor patenta, astfel încât oricine o va putea folosi. Unii oameni îmi spun, când menționez acest proiect, „Dar de ce nu își pot aduce oamenii propria cana?”, lucru drept de altfel. Oamenii ar putea să facă asta și acum, dar nu o fac… folosim 600 miliarde de pahare de unică folosință, cum spuneam. Și atunci cred că adevărul este că e mai ușor să inventăm un pahar de unică folosință total reciclabil decât să convingem oamenii să meargă cu o cană după ei. Vorbim astfel de un trend: de a crea o soluție pentru o problemă comună și a o împărtăși : soluții open source. Cred că vom vedea din ce în ce mai multe astfel de soluții și acesta e un mod foarte puternic prin care businessurile își pot alătura forțele ca să rezolve diferite probleme. M-aș bucura să văd mai mult asta. Cum putem încuraja oamenii să devină consumatori conștienți, să acorde mai multă atenție la obiceiurile lor de consum, să cumpere local și să oprească shoppingul obsesiv? Este foarte greu și cred că trebuie să evoluăm… În primul rând trebuie să încercăm constant să îi informăm pe oameni despre impactul negativ al propriului lor consum.
Începe a 25a ediție Golden Drum
La ceas aniversar, tot 25 cât a împlinit și IAA România anul acesta, Golden Drum începe în forță câteva zile (17 octombrie), așa că vă invităm să stați pe aproape. Mojca Briščik, Președintele festivalului Golden Drum 1. Care este cea mai mare diferență dintre festivalul din 2018 și prima ediție a acestuia, din 1993? În 1994, jumătate din Europa era o zonă neexploatată. Pentru mai bine de cincizeci de ani, nu a existat nicio piață în spatele Cortinei de Fier. Nu exista competiție în domeniul economiei și nici nevoia de comunicare cu consumatorii. Când Zidul Berlinului a căzut, o piață virgină, cu un capital de patru milioane de dolari a apărut în urma lui – o nouă lume, neatinsă de noile oportunități pentru Occidentul deja epuizat, care nu putea supraviețui fără expansiune. Între Varșovia și Vladivostok, între Budapesta și Sofia nu exista cunoaștere sau experiență, cu atât mai puțin o profesie care să se situeze în noile confruntări de marketing cu concurența agresivă din vest. Agențiile de marketing și publicitate apărute recent la Londra și New York s-au implicat puternic în punerea pe picioare o unei noi industrii creative locală. Creatorii, în principiu fragmentați, naivi, dar ambițioși și entuziaști, au crescut repede pe piețele în curs de dezvoltare aflate dincolo de fostul Zid al Berlinului, dar, fără nicio excepție, în umbra limitată și rece a marilor parteneri occidentali. Golden Drum, festivalul creativ al Europei Noi, a integrat potențialul creativ al noului continent european. După cum mi-a explicat și dl. Jure Apih, președintele onorific al Golden Drum, festivalul a stabilit în acel moment criterii clare de excelență profesională și creativitate. A selectat și stratificat industria, a trezit ambiții și încredere. În spațiul încă gol de 400 de milioane de persoane în care nimeni nu cunoștea pe nimeni, unde fiecare individ își purta propria luptă, a apărut Portul Trandafirilor (the Port of Roses). Pentru o săptămâna întreagă, în luna octombrie, noua Europă proeminentă s-a manifestat ca o entitate. Astăzi știm exact cine se află în Varșovia, în Praga, în Moscova sau Novosibirsk, în București, în Belgrad, în Ankara sau în Ljubljana. Motto-ul „ sharp competition, good school, crazy party and devil’s challenge” au condus festivalul către succes. 2. Care sunt așteptările dumneavoastră în legătură cu această ediție a festivalului? Îmi doresc să fie o ediție festivă, dar nu numai cu ocazia aniversării a 25 de ani de existență, ci și pentru a sărbători creativitatea și excelența în rândul celor mai strălucite minți din domeniul publicității și al marketingului – să ne bucurăm de lectori și de soare (sau de înot, având în vedere că marea are 21 de grade) pe Riviera Sloveniei, în Portorož sau Piran. Având în vedere că, în ultimii ani, festivalul a evoluat de la stadiul de festival de publicitate și ceremonii de premieră la cel de punct de întâlnire între domeniile publicității, marketing-ului, entertainment-ului și media – există, cu siguranță, un line-up remarcabil, pe care îl aștept cu nerăbdare. Sper ca oamenii care ni se vor alătura să simtă energia pe care o are Golden Drum, pentru că este un loc nemaipomenit în care poți să înveți, să-ți găsești inspirația, să socializezi și, mai mult, să recrutezi. Cred că oamenii vor pleca din Slovenia pur și simplu inspirați. 3.La ce surprize ar trebui să se aștepte participanții de la această ediție? Aveți un mesaj pentru toți participanții din acest an? Pentru cea de-a 25-a aniversare a festivalului, am decis să îmbogățim programul conferinței prin adăugarea unor teme din diferite domenii. Cu toate astea, Golden Drum va împlini 25 de ani având aceeași misiunea – creativitatea. În prim-plan, vor fi atât ideile, cât și modul în care au fost implementate, soluții și noi provocări pe care industria le pregătește. Prin urmare, vom găzdui cei mai importanți speaker ai festivalului din diferite domenii, de la tehnologie și comunicare la filosofie. În plus, ne propunem să apropiem conținutul conferinței de o gamă mai largă de persoane, atât din domeniul publicității, cât și din alte segmente de business. Încercăm să includem și alte subiecte, nu doar creativitatea, astfel încât experiența la festival să fie cât se poate de cuprinzătoare, iar programul să fie cât mai educativ și inspirațional. Astfel, eficacitatea este un punct esențial, iar din acest motiv, o mare parte a festivalului este dedicată găsirii punctelor forte și îmbunătățirii rezultatelor. Un alt aspect important este numărul de înscrieri. Am atins pragul de o mie de înscrieri, la fel ca anul trecut, ceea ce face din Golden Drum unul dintre puținele festivaluri încă stabile și sprijinite într-o măsură semnificativă de către agenții, oameni de publicitate, clienți și case de design sau producție și companii de media din 40 de țări. Mai mult, anul acesta am înregistrat mai multe înscrieri în concursul Young Drummers, deci va fi o competiție acerbă. Aș dori să mulțumesc tuturor agențiilor de publicitate, de media și de PR din Romania, dar și oamenilor de publicitate care și-au înscris lucrările – România a înscris cele mai multe lucrări – 188 (cu 165% mai multe decât anul trecut) și e urmată de Federația Rusă, cu 149 de înscrieri. 4.Cum ați evalua industria de comunicare din România? Dar contribuția creativă a României în regiune? În ultimii ani, am observat o dezvoltare continuă și câteva lucrări nemaipomenite pe piața românească. Agențiile din România s-au aflat întotdeauna pe listele câștigătorilor și nominalizaților din cadrul fesitvalului și suntem extrem de entuziasmați să vedem lucrările lor din acest an, având în vedere faptul că România este țara cu cele mai multe înscrieri – 188! Din punctul meu de vedere, creativitatea românească aduce în discuție multe aspecte, dar cel care se evidențiază este mândria, iar asta este o trăsătură unică. 5.Cum ați descrie festivalul în trei cuvinte? Prietenos, provocator, inspirațional Stojan Pelko, vicepreședintele festivalului Golden Drum 1.Aproape 1200 de idei creative vor concura anul acesta; v-ați așteptat la acest rezultat? Speram să-l avem. Dacă luați în considerare cifra aceasta în contextul unui an destul de turbulent pentru câteva țări prezente în mod tradițional la Golden
Employer Branding în versiunea JYSK: “Joburi pe stil scandinav”
Retailerul european de mobilă și de decorațiuni interioare JYSK România, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, demarează o campanie dedicată atragerii noilor angajați și retenției celor existenți. „Joburi pe stil scandinav” va pune în valoare beneficiile și oportunitățile oferite de o carieră la JYSK, mediul cool, inspirațional, definit de designul de calitate, precum și condițiile de dezvoltare profesională și personală. Obiectivul JYSK este deschiderea a peste 100 de magazine în România până în anul 2020, momentan existând 62 și 770 de angajați. Până la finalul lui 2018 sunt planificate cel puțin cinci deschideri de magazine, în Mioveni, Roman, București, Slobozia și Medgidia. Pe fondul acestei expansiuni a companiei, JYSK dă startul campaniei sale de Employer Branding „Joburi pe stil scandinav„, dedicată atragerii noilor angajați și retenției celor existenți. Scopul acesteia este să evidențieze beneficiile și oportunitățile oferite de o carieră la JYSK, mediul cool, plin de inspirație, definit de designul de calitate, precum și condițiile de dezvoltare profesională și personală. Totodată, în cadrul campaniei, câțiva angajați vor deveni ambasadori ai brandului. „Un job pe stil scandinav este unul într-un mediu în care modestia, transparența și spiritul de echipă sunt apreciate. Cât despre noii colegi, căutăm oameni care să împărtășească valorile JYSK – respect, colegialitate, dedicare, spirit de comerciant, loialitate, modestie și deschidere. În același timp, rezultatele contează pentru noi, ne dorim ca angajații să le obțină și organizăm training-uri pentru ca ei să se dezvolte personal și profesional și să își atingă propriile obiective„, afirmă Simona Carp, HR Manager JYSK România și Bulgaria. Printre beneficiile oferite angajaților de la JYSK se numără asigurarea medicală privată, tichetele de vacanță care, în funcție de vechimea în companie, pot ajunge până la 1500 de lei, training-urile, tichetele de masă, cafea și fructe zilnic, un tort cu ocazia aniversării și o petrecere tematică anuală la care participă angajații din toată țara. Politica de beneficii este actualizată regulat în funcție de nevoile și feedback-ul angajaților. În ceea ce privește mobilitatea profesională asigurată de JYSK, există un plan de promovare în trepte. De pildă, un Asistent de vânzări poate promova ca Responsabil de o zonă a magazinului, apoi ca Manager de departament (Responsabil administrativ, Responsabil logistică, Director adjunct), apoi ca Director de magazin în training, Director de magazin, Director de district în training și Director de district. JYSK are și angajați care au fost promovați și au trecut la următoarea treaptă în numai șase luni. Cât despre exemple concrete, o persoană care și-a început cariera în JYSK în 2010 la Timișoara ca Asistent vânzări a devenit în 2013 Responsabil administrativ în același magazin și în următorul an a devenit Director de magazin la București. În 2017, aceeași persoană a schimbat domeniul de activitate și a devenit Reprezentant al Serviciului Clienți la biroul central, iar, un an mai târziu, a fost promovată Team Coordinator al Serviciului Clienți. „Ne dorim noi colegi, dar vrem și să îi promovăm pe cei existenți, chiar avem un indicator care măsoară acest lucru, rata de promovabilitate internă. Principalul nostru avantaj este că deschidem în medie 15 magazine noi pe an, ceea ce înseamnă că avem disponibile anual 45 de posturi noi de Manageri de departament, 15 posturi noi de Manager de magazin și două poziții noi de District manageri. Oricine își dorește și are rezultate poate accesa aceste joburi”, spune Alex Bratu, Country Manager JYSK România şi Bulgaria. La începutul anului 2018, s-a realizat un studiu de satisfacție a angajaților în toate țările în care activează JYSK. Potrivit acestuia, pe o scară de la 1 la 100, angajații JYSK România au un nivel al satisfacției de 82, în timp ce nivelul mediu al satisfacției angajaților din grupul JYSK Nordic este de 77. Punctajul înregistrat este superior mediei pieței și mai bun decât media pe grup. JYSK a încheiat anul financiar precedent – 2016/2017 – cu o cifră de afaceri de 363 de milioane de lei și un profit de 54 de milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 63%, respectiv 97% comparativ cu 2015/2016. JYSK este unul dintre cei mai importanți retaileri de mobilă și decorațiuni interioare din Europa, cu afaceri anuale de peste 2,5 miliarde de euro. Grupul desfășoară operațiuni în 50 de țări , are peste 20.000 de angajați și peste 2500 de magazine. Deținut de danezul Lars Larsen, JYSK a inaugurat primul magazin pe 2 aprilie 1979 în Danemarca, în orașul Aarhus, al doilea cel mai mare din țară. Cinci ani mai târziu, compania s-a extins dincolo de granițele țării, odată cu deschiderea unui magazin în Germania.
