O privire spre viitorul consumului: de vorbă cu David Mattin, TrendWatching
David Mattin este Global Head of Trends and Insights la TrendWatching o companie care urmărește trendurile și evoluția lor în business, inovație și consum. Am stat de vorbă despre consumerism, tehnologie și interconectare în cadrul TEDxBucharest. Am discutat cu unul dintre experții globali în trenduri de consum pentru a vedea cum noile mindseturi și noile tehnologii vor schimba modul în care facem business. Suntem aceiași oameni cu aceleași vechi nevoi. Așa și-a început David prezentarea din cadrul TEDxBucharest: Crossing Boundaries. Trăim într-o societate caracterizată de o abundență masivă, a continuat el, însă o anumită nevoie de grad înalt este adesea ignorată sau prost înțeleasă. E vorba de nevoia de sens. Iar această neîncetată căutare a sensului are 3 valențe, conform lui David și echipei sale: conexiune, status și credință. Nevoia de sens prin conexiune Companionii virtuali, AI-urile, vor suplini din ce în ce mai mult această nevoie… iar dacă acest lucru ne miră, ar trebui să ne amintim că acum 8-10 ani era ceva rușinos în a-ți găsi un partener online iar astăzi avem 20 de miliarde de potriviri pe Tinder! Lucrurile se schimbă. AI-ul japonez Gatebox vine fix în întâmpinarea acestei nevoi: Și de altfel, nu am testat și noi măcar o dată un asistent vocal cu o întrebare filozofică? 2. Nevoia de sens prin status Pe aceasta o vom rezolva, conform lui David, prin interacțiunile din lumi virtuale masive. 3. Nevoia de sens prin credință Vom putea coda spiritualitatea în structura acestor lumi virtuale? Descoperiți lumea SEED ca potențială, futuristă, rezolvare a nevoii de sens prin status și credință: De vorbă cu David Mattin Ne puteți spune, pentru început, câte ceva despre rolul pe care îl aveți în prezent în cadrul Forumului Economic Mondial? Forumul Economic Mondial are aceste Consilii ale Viitorului Global, aproximativ 30, pe diferite subiecte cum ar fi energia, tehnologia, blockchain și toate aduc laolaltă experți din diferite arii, pe parcursul anului, pentru a discuta, pentru a împărtăși idei despre provocările globale și cum le putem soluționa. Eu fac parte din Consiliul Viitorului Global despre Consumerism, pentru că vin din partea Trendwatcher, a cărei misiune sunt noile trenduri, inovațiile de business și consumerismul. Întâlnirea de început a avut loc în noiembrie: ne-am reunit timp de 2 zile și am avut discuții și paneluri, pentru a stabili agenda întâlnirii din Davos, care va avea loc în ianuarie și în cadrul căreia diferiți leader vor discuta viitorul lumii. Apoi, rămânem în legătură în cadrul Consiliului pentru a colabora și a realiza 3 rapoarte. Considerând că faceți parte din acest consiliul dedicat consumerismului și că unul dintre subiectele majore ale zilelor noastre este plasticul, folosirea lui exagerată și eliminarea lui, există niște sfaturi, niște direcții din partea Consiliului? Pe scurt, răspunsul este nu, pentru că anul acesta Consiliul s-a concentrat pe tehnologiile de voce, AI-uri, Siri, Alexa, lucruri ca cele menționate în discursul meu de mai devreme. Vorbim despre modul în care tehnologiile bazate pe voce vor reforma consumul/consumerismul și businessul în anii următori. Cât despre plasticul de unică folosință, Trendwatching a mai scris despre asta. Am urmărit evoluția, căutarea unui consumerism responsabil pentru ultimii 10 ani și e interesant să observăm ceea ce s-a întâmplat în acest sens în ultimul an, în ultimele 18 luni. Trendwatching se aliniază întotdeauna cu consumerismul progesist și sustenabil și ne bucurăm să vedem din ce în ce mai multe businessuri și branduri interzicând folosirea plasticului de unică folosință, cum ar fi paiele. Nu am o soluție totală, însă cred că astfel de initiative sunt benefice și în viitor cred că vom vedea din ce în ce mai mulți oameni aplicând acest mindset pe care îl avem acum în ceea privește plasticul de unică folosință asupra unor felurite produse. Este un aspect despre care am scris în cel mai recent TrendReport. Ne așteptăm ca orice produs de unică folosință să fie reimaginat de branduri, astfel încât să nu mai fie de unică folosință. Sau orice lucru, cum ar fi fast fashion, cum ar fi un tricou pe care îl porți o lună și apoi îl arunci. Vom vedea din ce în ce mai mult consumatorii opunându-se acestor modele atât de risipitoare. În ceea ce privește soluțiile, un proiect recent și interesant este cel în care McDonald’s și Starbucks și-au unit forțele, deși altfel sunt competitori, pentru un concurs pentru a găsi pe cineva care să realizeze primul pahar de luat la pachet total reciclabil, compostabil. Mai multe detalii despre competiție aici. Folosim aproximativ 600 miliarde de pahare de unică folosință pe an și majoritatea nu pot fi reciclate din cauza felului în care sunt făcute. Așadar, cele 2 companii au realizat acest concurs și cine poate face un pahar total reciclabil va câștiga un premiu de ordinul milioanelor de dolari. Esențialul este că McDonald’s și Starbucks vor folosi soluția dar nu o vor patenta, astfel încât oricine o va putea folosi. Unii oameni îmi spun, când menționez acest proiect, „Dar de ce nu își pot aduce oamenii propria cana?”, lucru drept de altfel. Oamenii ar putea să facă asta și acum, dar nu o fac… folosim 600 miliarde de pahare de unică folosință, cum spuneam. Și atunci cred că adevărul este că e mai ușor să inventăm un pahar de unică folosință total reciclabil decât să convingem oamenii să meargă cu o cană după ei. Vorbim astfel de un trend: de a crea o soluție pentru o problemă comună și a o împărtăși : soluții open source. Cred că vom vedea din ce în ce mai multe astfel de soluții și acesta e un mod foarte puternic prin care businessurile își pot alătura forțele ca să rezolve diferite probleme. M-aș bucura să văd mai mult asta. Cum putem încuraja oamenii să devină consumatori conștienți, să acorde mai multă atenție la obiceiurile lor de consum, să cumpere local și să oprească shoppingul obsesiv? Este foarte greu și cred că trebuie să evoluăm… În primul rând trebuie să încercăm constant să îi informăm pe oameni despre impactul negativ al propriului lor consum.
